Alexandru Petrescu, șeful ASF: „După 17 ani, România trebuie să adopte urgent legea privind plata pensiilor private”

Autor

Data

Categorie

România are peste 9 milioane de participanți în sistemul pensiilor private și se apropie rapid de momentul în care primele generații de contributori vor ieși la pensie. Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a declarat vineri, la Guvern, că adoptarea cadrului legislativ care reglementează faza de plată este „necesară și prioritară”, subliniind că această reformă este așteptată de OECD și ar fi trebuit implementată încă din 2011.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„La momentul înființării fondurilor de pensii private, în 2008, exista angajamentul ca, în trei ani, să avem și legislația privind modul de plată a acumulărilor. Din păcate, în ultimii 17 ani au existat doar tentative eșuate. Acum trebuie să luăm în considerare o arhitectură clară, pe care o propunem decidenților din Parlament și Guvern. Textul actului normativ există deja pe site-ul Ministerului Muncii din 10 iunie”, a afirmat Petrescu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit acestuia, proiectul introduce două tipuri de produse pentru plata pensiilor private:

  • Pensie cu retragere programată, cu rambursare integrală, eșalonată pe o perioadă de maximum 10 ani.

  • Pensie viageră, plătită pe toată durata vieții beneficiarului.

În plus, pensionarii ar putea opta pentru o sumă forfetară de până la 25% din acumulări, nivel stabilit în urma discuțiilor cu OECD și încadrat în media europeană. „Avem Croația și Bulgaria la 25%, Italia la 30%, Polonia la 15%. Am vrut să ne încadrăm într-un standard predictibil și echitabil”, a explicat șeful ASF.

Valul de pensionări din 2030 – presiune pe sistem

Petrescu a avertizat că România se îndreaptă către un „vârf de sarcină” în jurul anului 2030, când sute de mii de persoane vor îndeplini condițiile de pensionare din sistemul privat. „Dacă în prezent avem circa 80.000 de contribuabili ajunși la vârsta pensionării, în următorii ani numărul lor va crește exponențial. Este esențial să avem un cadru legislativ stabil, care să ofere predictibilitate și protecție participanților”, a precizat el.

Consultare publică extinsă și rolul ASF

Șeful ASF a anunțat extinderea perioadei și ariei de consultare publică, inclusiv prin mese rotunde în Parlament, la care să participe toate partidele politice, sindicatele și patronatele. „Este important să existe un tratament echitabil pentru toți beneficiarii, iar ASF va avea un rol central în supravegherea fondurilor de plată, separarea activelor și garantarea rambursării integrale în cazul retragerilor programate”, a spus Petrescu.

Încredere și stabilitate după scandalurile Euroins și City Insurance

Întrebat despre nivelul de încredere în ASF după marile falimente din piața asigurărilor, Petrescu a subliniat că, de la preluarea mandatului în 2023, autoritatea a intrat pe un „trend de consolidare”. „Am îndepărtat orice risc de insolvență, piețele sunt stabile, iar misiunea mea este să păstrez această liniște și să protejez nucleul de specialiști ai instituției”, a afirmat el.

Contribuția la 6% – o decizie politică

Referitor la creșterea contribuției la Pilonul II de pensii de la 4,75% la 6%, așa cum era prevăzut în 2008, Petrescu a spus că decizia aparține factorului politic, dar și-a exprimat speranța că angajamentul va fi respectat.

Digitalizarea ASF cu fonduri europene

Un alt proiect important este digitalizarea completă a ASF, finanțată cu 20 de milioane de euro din fonduri europene. „Vom avea sisteme de inteligență artificială pentru supraveghere preventivă, astfel încât să intervenim înainte ca problemele financiare să devină ireversibile”, a explicat oficialul.

Ținta: aprobarea înainte de evaluarea OECD

Proiectul de lege privind plata pensiilor private ar putea fi discutat la Paris, pe 11 septembrie, în cadrul Comitetului Piețelor Financiare al OECD. „Ideal ar fi ca România să primească un plus la această evaluare, ceea ce ar închide acest capitol legislativ deschis de peste un deceniu”, a concluzionat Petrescu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri