Amânarea ratelor la creditele românilor cu până la 9 luni i-a luat prin surprindere pe bancheri

Autor

Data

Categorie

Decizia coaliţiei de guvernare de a aproba măsura amânării cu până la nouă luni a ratelor la creditele bancare în cazul clienţilor cu probleme a luat prin surprindere bancherii, care se aşteptau la aprobarea unui eventual moratoriu de amânare a ratelor după o perioadă mai mare de analiză.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Concret, coaliţia de guvernare a decis luni seara „amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă“, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 mld. euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie, după cum au anunţat premierul Nicolae Ciucă (preşedintele PNL) şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu pe Facebook.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

După ce deciziile sunt luate în coaliţie sunt aprobate de guvern.

Decizia coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR vine după ce pe parcursul lunilor martie/aprilie s-au derulat o serie de runde de discuţii între bancheri şi autorităţi pe tema noului moratoriu de amânare a ratelor bancare în condiţiile noului context economic tensionat, agravat de războiul de la graniţă.

Bancherii nu au confirmat ajungerea la un acord privind forma noului moratoriu de amânare a ratelor bancare.

Modalitatea concretă de aplicare a noului moratoriu de amânare a ratelor este în ceaţă deocamdată. Nu este clar care sunt condiţiile, ce criterii de departajare a clienţilor există, dacă vor fi suficiente simple solicitări de amânare transmise de clienţi băncilor sau trebuie trimise şi anumite documente justificative şi nu se ştie nici cine suportă costurile în condiţiile în care dobânzile sunt în creştere după explozia inflaţiei, iar după momentul amânării ratele pot să fie mai mari, scadenţa prelungită şi povara pe umerii debitorilor mai mare.

Conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, care acum este între 5-6%, şi mai creşte.

Acestă decizie a Coaliţiei de guvernare privind introducerea unui nou moratoriu de amânare a ratelor bancare vine în contextul creşterii dobânzilor şi a facturilor românilor, după ce în 2020 şi 2021 a fost aplicat un alt moratoriu pentru a susţine debitorii persoane fizice şi companii care au avut probleme financiare din cauza pandemiei COVID-19.

Diferenţa majoră faţă de moratoriul de amânare a ratelor aplicat în perioada pandemiei de COVID ar fi legată de faptul că atunci a existat un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), iar BNR a putut să flexibilizeze cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate mai mult de 3 luni să nu fie considerate neperformante, iar băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le.

În prezent, în condiţiile în care nu mai există un ghid al EBA, băncile s-ar putea să fie nevoite să facă provizioane pentru ratele amânate, ceea ce ar da peste cap bilanţul şi ar presupune nevoia de capital suplimentar de la băncile-mamă.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri