Bolojan anunță intenția Guvernului de a crește vârsta de pensionare în apărare și ordine publică, după decizia CCR

Autor

Data

Categorie

BUCUREȘTI – Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că Guvernul intenționează să crească vârsta de pensionare și pentru angajații din domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, în contextul deciziei Curtea Constituțională a României care a stabilit că Legea privind pensiile magistraților este constituțională.

Șeful Executivului a afirmat, într-o intervenție la Digi24, că sistemele în care se permite pensionarea la vârste de 50–52 de ani, cu pensii echivalente ultimului salariu, trebuie reformate atât din motive de echitate socială, cât și din rațiuni de sustenabilitate economică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă la care un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, iar pensia este egală cu ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile. Nu doar din cauza inechităților evidente, care au generat o stare de nemulțumire justificată și o scădere a încrederii în statul român, ci și din perspectiva sustenabilității sistemului de pensii și a unei economii sănătoase”, a declarat Ilie Bolojan.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Premierul a avertizat că, în lipsa unei astfel de reforme, România riscă să se confrunte, în anii următori, cu un deficit sever de personal în structurile de apărare și ordine publică. „Dacă nu creștem vârsta de pensionare, vom ajunge în situația în care nu mai e cine să-i înlocuiască pe cei care ies la pensie, având în vedere diferența dintre generațiile numeroase și cele care vin din urmă”, a explicat acesta.

Potrivit premierului, Guvernul intenționează ca în luna martie să vină cu proiecte de lege care să transpună în practică principiile stabilite de Curtea Constituțională, demers inclus în pachetul mai amplu de reformă a administrației publice.

Întrebat ce categorii profesionale ar urma să fie vizate, Ilie Bolojan a precizat că este vorba despre angajații din structurile Ministerul Afacerilor Interne, din zona de apărare, ordine publică și siguranță națională.

În același timp, premierul a subliniat necesitatea unor diferențieri clare între posturile cu solicitare fizică ridicată și cele administrative. „Există situații în care efortul fizic este extrem – mă gândesc la parașutiști sau la jandarmii aflați în linia întâi – și există și posturi în care se poate lucra fără probleme până la 65 de ani, în condițiile în care activitatea se desfășoară în pază sau în birouri”, a spus Bolojan.

Acesta a reiterat că actualul sistem nu mai poate fi susținut pe termen lung. „Vârsta de pensionare de 48–52 de ani nu mai poate fi suportată. Pensia egală cu ultimul salariu nu mai poate fi suportată”, a afirmat premierul, precizând totodată că eventualele modificări vor fi introduse printr-o perioadă tranzitorie, pentru a evita „șocuri în sistem”.

Declarațiile premierului vin în contextul intensificării dezbaterii publice privind reformarea pensiilor speciale și a angajamentelor asumate de România în cadrul reformelor structurale legate de echilibrul bugetar și sustenabilitatea financiară.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri