Situația persoanelor vulnerabile îngrijite de familia lui Viorel Pașca la Dumbrava, în județul Bihor, revine în atenția publică, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă la Cluj-Napoca, despre cazurile în care spitalele ar încerca din nou să trimită pacienți către aceste așezăminte.
Ministrul a precizat că asistența socială nu se află în subordinea instituției pe care o conduce, dar a recunoscut existența unei probleme structurale majore: România nu dispune de suficiente centre de îngrijiri paliative și recuperare medicală pentru pacienții care nu mai necesită tratament într-un spital de urgență, dar care nu pot fi lăsați fără îngrijire. Rogobete a anunțat că intenționează să dezvolte cel puțin opt centre noi, prin parteneriate public-private.
Spitalele ar încerca din nou să trimită pacienți la Dumbrava. Ministrul Sănătății, întrebat despre situația familiei Pașca
Cazul așezămintelor de la Dumbrava, județul Bihor, unde Viorel Pașca și familia sa au găzduit de-a lungul anilor persoane vulnerabile, fără sprijin familial sau cu afecțiuni medicale complexe, continuă să ridice întrebări despre responsabilitatea statului față de pacienții care nu mai au nevoie de internare într-un spital de urgență, dar necesită îngrijire și supraveghere.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Cluj-Napoca, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora spitalele ar solicita din nou familiei Pașca să preia persoane vulnerabile, inclusiv pacienți pentru care instituțiile publice întâmpină dificultăți în identificarea unor soluții de îngrijire pe termen lung.
🗞️ Citește și Acestea
Răspunsul ministrului a început printr-o delimitare a responsabilităților instituționale, acesta precizând că Ministerul Sănătății nu coordonează serviciile de asistență socială și că nu dorește să se pronunțe asupra unui caz care nu se află direct în competența sa.
„Pentru că nu este în subordinea Ministerului Sănătății, iar Ministerul Sănătății nu se ocupă de asistența socială”, a explicat Alexandru Rogobete.
Ulterior, ministrul a acceptat să discute problema mai amplă a pacienților care rămân internați în spitale din cauza lipsei unor alternative de îngrijire.
„România are un mare deficit în zona de paliație și recuperare”
Alexandru Rogobete a recunoscut că sistemul sanitar românesc se confruntă cu un deficit important de servicii de îngrijiri paliative și recuperare medicală, problemă care afectează atât pacienții, cât și funcționarea spitalelor de urgență.
„Este evident că România are un mare deficit în zona de paliație și recuperare. Nu e de ieri de azi deficitul. Îl știm. Nu s-a investit și nu a existat neapărat o viziune clară în această zonă. Știu de problemă. Sunt conștient de ea”, a declarat ministrul Sănătății.
Potrivit acestuia, lipsa unor centre specializate determină menținerea în spitalele universitare și de urgență a unor pacienți care au depășit etapa tratamentului acut, dar care nu pot fi externați în siguranță în absența unei soluții adecvate de îngrijire.
Situația devine deosebit de dificilă în cazul persoanelor dependente de ventilatoare sau al pacienților cu nevoi medicale complexe, pentru care unitățile de îngrijire cronică nu dispun întotdeauna de personalul și echipamentele necesare.
Secțiile de terapie intensivă, ocupate de pacienți care nu au unde să fie transferați
Ministrul a explicat că o parte dintre spitalele mari ajung să mențină internați pacienți care ar putea beneficia de alte forme de îngrijire, însă lipsa centrelor specializate face imposibilă transferarea lor.
„Spitalele mari, universitare de urgență, au secțiile de terapie intensivă pline cu pacienți care nu mai sunt pentru un spital de urgență, dar n-ai unde să-i trimiți”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Oficialul a atras atenția că numărul spitalelor destinate îngrijirii bolnavilor cronici este insuficient, în timp ce unele unități medicale mai mici au capacități neutilizate, dar nu pot prelua anumite categorii de pacienți.
„Spitalele de cronici sunt tot mai puține și, dacă vorbim aici de pacienți dependenți de ventilator, nu-i primesc. Există și spitale mai mici care stau goale”, a explicat ministrul.
Această situație evidențiază dificultatea de a asigura continuitatea îngrijirii după încheierea tratamentului într-o unitate de urgență, mai ales în cazul persoanelor fără aparținători sau fără posibilitatea de a beneficia de îngrijire la domiciliu.
Dumbrava, între nevoia de îngrijire a pacienților și controalele autorităților
Problema semnalată ministrului Sănătății apare în contextul controverselor care au vizat așezămintele coordonate de Viorel Pașca în județul Bihor, unde sute de persoane vulnerabile au fost găzduite și îngrijite de-a lungul anilor.
În vara anului 2026, intervențiile și controalele autorităților au condus la relocarea a peste 400 de beneficiari, pe fondul unor investigații privind funcționarea serviciilor și respectarea condițiilor legale de îngrijire.
Cazul a generat reacții contradictorii, deoarece, pe de o parte, au fost ridicate probleme privind autorizarea și condițiile de funcționare ale așezămintelor, iar pe de altă parte, a devenit evidentă dificultatea instituțiilor publice de a identifica locuri disponibile pentru toate persoanele care necesitau asistență.
În august, presa locală a relatat că Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor solicitase prezența tutorelui legal al unei paciente relocate de la Dumbrava, pentru efectuarea formalităților de externare, după ce unitatea medicală stabilise că aceasta nu mai necesita spitalizare.
Cazul a readus în discuție întrebarea esențială: cine preia responsabilitatea îngrijirii persoanelor vulnerabile atunci când acestea nu mai au indicație de internare, dar nu dispun de sprijin familial sau de un loc într-un centru specializat?
În același timp, existența unor solicitări de externare nu demonstrează automat că spitalele efectuează transferuri nelegale către așezămintele familiei Pașca, fiecare situație necesitând verificarea documentelor și a responsabilităților instituționale.
Rogobete anunță un program pentru cel puțin opt centre de paliație și recuperare
În răspunsul oferit la Cluj-Napoca, Alexandru Rogobete a anunțat că Ministerul Sănătății pregătește investiții în dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative și recuperare medicală, printr-un mecanism de parteneriat public-privat.
Ministrul a precizat că a avut deja întâlniri cu grupuri de investiții din Marea Britanie, interesate să participe la dezvoltarea infrastructurii medicale din România.
„Îmi doresc să construim minimum patru centre de paliație la nivel național, într-un program-pilot de parteneriat public-privat, și minimum patru centre de recuperare, în același regim de parteneriat public-privat”, a declarat Alexandru Rogobete.
Potrivit oficialului, această formulă de investiții ar permite construirea unor unități medicale noi fără ca pacienții să fie obligați să suporte costuri suplimentare pentru serviciile decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate.
„Parteneriat public-privat nu înseamnă că pacientul va plăti mai mult. Nu. Tot Casa Națională va deconta serviciile. Doar construcția se va face în regim public-privat”, a explicat ministrul.
Rogobete a argumentat că o parte importantă a fondurilor europene disponibile pentru infrastructura sanitară este deja angajată în alte proiecte, motiv pentru care trebuie identificate mecanisme suplimentare de finanțare.
Ministrul reclamă și lipsa personalului pregătit pentru îngrijiri paliative
Dezvoltarea unor centre noi nu poate rezolva singură problema dacă sistemul sanitar nu dispune și de personal medical calificat, a avertizat Alexandru Rogobete, care a criticat modul în care este organizată în prezent pregătirea profesională în domeniul îngrijirilor paliative.
Ministrul a susținut că programele complementare de pregătire pentru medici sunt concentrate într-un singur centru universitar, la Brașov, situație pe care a caracterizat-o drept o anomalie.
„În România, în momentul de față, este o anomalie. În toată țara asta, cu șase universități consacrate, se fac cursurile acelea complementare de pregătire pentru paliație într-un singur loc, la Brașov”, a declarat Rogobete.
Acesta a anunțat că intenționează să extindă posibilitățile de formare profesională la toate universitățile de medicină și farmacie din România până la sfârșitul anului, inclusiv în cazul pregătirii asistentelor medicale.
„Până la finalul anului, vă garantez că toate universitățile de medicină și farmacie din România vor avea stagii și cursuri complementare de pregătire pentru paliație”, a afirmat ministrul.
Alexandru Rogobete a criticat și ceea ce consideră a fi blocaje în dezvoltarea acestui domeniu, sugerând că o parte dintre limitările existente ar putea fi legate de concentrarea programelor de pregătire în structuri restrânse.
Aceste afirmații reprezintă evaluările ministrului și nu au fost însoțite, în declarația prezentată, de dovezi privind existența unor interese economice care ar fi împiedicat dezvoltarea serviciilor.
Cazul Dumbrava readuce în discuție responsabilitatea statului față de pacienții vulnerabili
Deși ministrul Sănătății nu a oferit un răspuns punctual privind legalitatea eventualelor transferuri de pacienți către familia Pașca, declarațiile sale confirmă existența unei probleme mai ample: insuficiența serviciilor specializate pentru persoanele care necesită îngrijire de lungă durată.
Situația de la Dumbrava evidențiază dificultățile apărute la granița dintre sistemul sanitar și cel de asistență socială, unde responsabilitățile instituțiilor trebuie coordonate pentru a preveni abandonarea sau transferarea pacienților în condiții necorespunzătoare.
Pentru persoanele vulnerabile, soluția nu poate consta exclusiv în externarea din spital sau în identificarea unui loc de cazare, ci trebuie să includă evaluarea nevoilor medicale, asigurarea continuității tratamentului și respectarea drepturilor beneficiarilor.
„Cred că este important să găsim soluții și să nu mai consumăm atât de mult timp pentru trecut, să ne consumăm energia și timpul pentru ce facem de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete.
Cazul Dumbrava rămâne astfel un exemplu al dificultăților cu care se confruntă România în îngrijirea persoanelor vulnerabile. În timp ce autoritățile trebuie să clarifice situația fiecărui beneficiar și să asigure respectarea condițiilor legale, ministrul Sănătății recunoaște că lipsa centrelor de paliație și recuperare reprezintă o problemă națională, pentru care promite investiții și extinderea pregătirii personalului medical.
Energia furată ne afectează pe toți.
O campanie Politic Live despre prevenirea furtului de electricitate și siguranța comunităților.
Pe baza comunicărilor DEER
