Concluzia lui Vasile Dîncu (PSD): “Am sentimentul că problema romilor este încă o rană deschisă a României”

Autor

Data

Categorie

Am sentimentul că problema romilor este încă o rană deschisă a României, fiind o foarte importantă problemă socială, transmite senatorul Vasile Dîncu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene și președinte al Consiliului Național al PSD.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Am sentimentul unei oboseli a administraţiilor, inclusiv administraţia românească, în ceea ce priveşte problema îmbunătăţirii situaţiei romilor. Am sentimentul că problema romilor este încă o rană deschisă a României sau România, care se crede modernă, pentru că am sentimentul că în timpul acestor 30 de ani, România a făcut progrese, România s-a schimbat, poate că s-a schimbat chiar major şi nu ne dăm noi seama de unele lucruri. În ceea ce priveşte situaţia rromilor, schimbarea a fost mai mică, s-a schimbat mai puţin”, a spus Dîncu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Raportul Guvernului care prezintă strategia pentru 2022 – 2027 are un preambul foarte bun, cu date foarte bune. Cred că a rămas o problemă, a rămas o foarte importantă problemă social.

Cred că problema cea mai mare ţine de responsabilitate şi de atitudinea autorităţilor. Cred că va trebui să impulsionăm mai mult aceste lucruri şi cred că este nevoie de monitorizare. Acum monitorizarea nu este foarte clară, după părerea mea. (…) Cred că la monitorizarea (Guvernului) ar trebui să facem şi o monitorizare în paralel. Cred că ar trebui să facem şi o monitorizare a acestei strategii, să participăm şi noi cu subcomisia noastră pentru afaceri europene. (…) Ar trebui să mergem la o finanţare de fonduri europene mult mai solidă, (…) pentru că ar trebui un program de ruptură care să poată mobiliza mai mult şi comunitatea noastră a majoritarilor care se ocupă de asta, dar şi comunitatea rromă. (…) Cred că strategia naţională lasă prea multă autonomie locală, adică să faceţi voi, judeţul şi localitatea, adică fără resurse şi este foarte complicat de făcut asta. Cred că este una din probleme”, a concluzionat Vasile Dîncu. 

Declarațiile au fost făcute la dezbaterea cu tema „Evaluarea eficacităţii politicilor destinate incluziunii romilor. Perspective europene şi naţionale”.

Video: Facebook

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri