Concluzie amară trasă de un fost ministru al Sănătății de la Cluj: ”Se vorbește cu entuziasm despre importanța screening-ului în cancerul de sân, până se ajunge la finanțare”

Autor

Data

Categorie

Ce nu a reușit Bucureștiul, a făcut Clujul și Timișoara. 40.000 de femei cu vârste cuprinse între 50-69 de ani din regiunile Nord-Vest și Vest au fost incluse într-un program de screening regional pentru cancerul de sân. Astfel de proiecte cum e cel implementat de Institutul Oncologic din Cluj  și Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara ar trebui să reprezinte normalitatea la nivelul întregii Românii, însă, pentru moment, acest lucru nu se întâmplă, susține profesorul și deputatul Patriciu Achimaş-Cadariu, care este medic primar Obstetrică-Ginecologie, specializat în Chirurgie Oncologică, la IOCN.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Primul proiect din România de screening populațional organizat de această anvergură a fost posibil pentru că cele două centre, Clujul și Timișoara, au accesat bani din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman. Deputatul Achimaș-Cadariu crede că astfel de proiecte POT fi implentate și de alte centre din țară, însă e nevoie ca și bugetul alocat sănătății să aibă o componentă substanțială pe screening.  „Se vorbește cu mult entuziasm despre screening, profilaxie, prevenție, și aceasta până ajungem la finanțare. Iar fără finanțare, este evident că lucrurile nu au cum să meargă mai departe.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Când vom renunța și la acel model de buget pe care îl plagiem din anii precedenți, fiindcă nu suntem capabili să gândim unul nou, și trecând la partea de sănătate vom renunța deci la această modalitate de a finanța veșnic numai consecințele fără a preveni și a identifica cauzele, până atunci nu vom face decât să batem pasul pe loc”, a declarat prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, cel care a inițiat și coordonat Planul Național de Prevenire şi Combatere a Cancerului, devenit lege.  

Achimaș-Cadariu crede că, odată cu implementarea acestui document strategic, pacienții români vor avea o șansă în plus să fie diagnosticați corect și la timp și să înceapă cât mai repede tratamentul. „Sigur, costurile scad exponențial dacă sunt descoperite în stadiu incipient cazurile de cancer, dar mai ales scade suferința, iar acest lucru nu poate fi cuantificat. A trata o situație incipientă, de exemplu în cazul cancerului de sân, înseamnă rezultate inclusiv cosmetice mult superioare, cu conservarea sânului, cu un număr mult mai mic de intervenții în zona tratamentului sistemic, cu intervenții chirurgicale de amploare mult mai mică și cu rezultate infinit superioare din punct de vedere a supraviețuirii”, a subliniat chirurgul clujean.

El a spus că o formă de screening organizată înseamnă o rețea organizată, înseamnă control de calitate, standardizare, un întreg context în care foarte mulți specialiști, nu neapărat medici toți, contribuie la a identifica cancere foarte incipiente sau stări precanceroase.

„De ce spun că e foarte important ca acest lucru să se întâmple de maniera aceasta? Vă dați seama ce ar însemna ca suspiciunea să existe atunci când nu e cazul? Ar însemna panicarea unui număr extrem de mare de cetățeni care participă la screening, ar însemna un stres suplimentar. Sau ce-ar însemna dacă n-ar exista suspiciune atunci când ar trebui să existe? Ar însemna că acei cetățeni sunt scăpați din vedere iar cancerul lor evoluează.

Deci e un echilibru extrem de fin în această balanță, dar oricum ar fi această investiție în screening cu siguranță că reduce extraordinar de mult din povara centrelor care tratează cancerul”, a afirmat profesorul Achimaș-Cadariu. 

El a mai spus că Planul Național de Prevenire şi Combatere a Cancerului este unul exhaustiv, de informare, profilaxie și până la tratament.

„A apăsa pedala screening-ului exclusiv nu este soluția completă, fiindcă parcurgând intens partea de screening sau realizând-o vom obține un număr mult mai mare de cazuri care vor trebui tratate, dar vor trebui tratate corect, stratificate corect. Dacă în paralel nu vom pregăti specialiști și nu vom avea centrele care să facă acest lucru, din nou ajungem într-un alt dezechilibru. De aceea, singura soluție este parcurgerea tuturor pașilor în paralel și dezvoltarea tuturor acestor piloni care sunt fundația planului”, a încheiat profesorul și deputatul Patriciu Achimaș-Cadariu. 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri