Televiziunea continuă să fie unul dintre cele mai consumate medii din România, iar datele de audiență pentru ultima lună completă analizată de ARMA și Kantar Media arată o piață stabilă, dominată de posturile generaliste, dar în care televiziunile de știri au un rol tot mai vizibil.
Datele măsurate la nivel național, pentru întreg intervalul zilei și pentru toate platformele de recepție, arată că marile televiziuni comerciale își păstrează supremația, însă interesul publicului pentru informație și dezbatere politică rămâne foarte ridicat.
Pro TV conduce detașat piața televiziunii
În fruntea clasamentului televiziunilor din România se află în continuare Pro TV, cu o cotă de piață de aproximativ 17,2% în mediul urban (urban +g), ceea ce confirmă poziția dominantă pe care postul o menține de ani de zile în peisajul TV.
Pe locul al doilea se află Antena 1, cu 12,07% share, urmată de Kanal D, care înregistrează 8,67%.
Aceste trei televiziuni generaliste rămân principalele motoare ale consumului TV din România, atrăgând audiențe mari prin formate de divertisment, seriale, reality-show-uri și producții locale.
Diferența dintre liderul pieței și următoarele poziții rămâne însă semnificativă, Pro TV având un avantaj consistent în fața principalilor competitori.
Posturile de știri, în prima linie a televiziunilor tematice
După televiziunile generaliste, segmentul informativ este unul dintre cele mai puternice din piață.
Clasamentul televiziunilor de știri este condus clar de România TV, care înregistrează o cotă de piață de 6,8%, ceea ce o plasează nu doar pe primul loc între televiziunile de știri, ci și între cele mai urmărite televiziuni din România, în clasamentul general.
Pe locul al doilea se află Antena 3 CNN, cu 4,12%, urmată foarte aproape de Realitatea Plus, cu 3,88%.
Clasamentul principalelor televiziuni de știri arată astfel:
România TV – 6,8% share
Antena 3 CNN – 4,12%
Realitatea Plus – 3,88%
Digi24 – 1,98%
B1 TV – 0,93%
Diferența dintre liderul segmentului și următorii competitori este considerabilă. România TV depășește cu peste două puncte procentuale Antena 3 CNN și cu aproape trei puncte Realitatea Plus, consolidându-și statutul de principal canal de știri din România din punct de vedere al audienței.
Un public fidel pentru televiziunile de actualitate
Datele de audiență arată că televiziunile de știri reușesc să atragă un public constant, chiar și în afara intervalelor tradiționale de maximă audiență.
Prezența a trei posturi de știri în prima parte a clasamentului televiziunilor din România indică un apetit ridicat pentru conținut informativ, dezbateri politice și programe de actualitate.
România TV, Antena 3 CNN și Realitatea Plus concentrează împreună o cotă de piață de aproape 15%, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă a publicului TV urmărește zilnic programe de știri și talk-show-uri.
În același timp, televiziunile de știri cu profil mai analitic, precum Digi24, ocupă o nișă importantă, chiar dacă audiența lor este mai redusă.
Fragmentarea pieței TV
Clasamentul televiziunilor mai arată și gradul ridicat de fragmentare a pieței TV din România. După primele 10–15 poziții, audiențele se împart între zeci de canale tematice: filme, sport, muzică sau lifestyle.
Canale precum Antena Stars, Happy Channel, Digi Sport 1, Film Cafe, AMC sau Pro Cinema completează oferta televiziunii clasice și atrag publicul prin conținut specializat.
Această fragmentare reflectă schimbările din consumul media, unde telespectatorii aleg tot mai des programe dedicate intereselor specifice.
Televiziunea rămâne un mediu foarte puternic
Chiar și în contextul creșterii platformelor de streaming și al consumului online, televiziunea rămâne unul dintre cele mai influente medii din România.
Audiențele consistente ale principalelor televiziuni, dar și prezența puternică a canalelor de știri, arată că televizorul continuă să fie o sursă majoră de informare și divertisment pentru publicul român.
Piața TV din România rămâne astfel dominată de câteva branduri puternice, în timp ce segmentul televiziunilor de știri își păstrează un rol central în formarea agendei publice și în consumul zilnic de informație.





















