Deputatul Patriciu Achimaș-Cadariu (PSD Cluj): „Nu există o incompatibilitate între a fi ortodox și a avea educație sanitară în școli”

Autor

Data

Categorie

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Speranța mai redusă de viață a românilor comparativ cu cea a celorlalți cetățeni europeni și numărul îngrijorător de mare al deceselor înregistrate la naștere ar trebui să reprezinte un grav semnal de alarmă  pentru autoritățile din România și un îndemn la acțiune, crede chirurgul și deputatul clujean Patriciu Achimaș-Cadariu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit Eurostat, speranța de viață în România este 79,1 ani la femei și 71,4 la bărbați, date care ne plaseză printre codașii clasamentului. La polul opus se afla țări precum Elveția, Islanda, Suedia, Italia, Spania, Finlanda sau Franța, unde speranța de viață a bărbaților este peste 80 de ani, iar a femeilor de peste 86 de ani. În ceea ce privește mortalitatea infantilă, România e pe primul loc în UE, cu 6 decese la 1000 de nașteri.

„O cauză esențială a speranței de viață reduse este absența orelor de educație pentru sănătate din școli. Finlanda este pe locul întâi în toate aceste topuri ale speranței de viață, cu o populație generală foarte bine educată – îi învață cum să aibă grijă de sănătate, cum să se îngrijească, reguli de igienă, cum să prevină apariția bolilor, când să se prezinte la medic, cum să aibă un dialog extrem de bun cu cadrele medicale, cu asistentele atunci când sunt într-o situație dată. Lucruri foarte simple, dar esențiale.

Noi, dacă avem așa o speranță mică de viață evident greșim undeva. O populație educată știe să îl respecte pe cel de lângă el, nu încalcă regulile de circulație, provocând carnagii pe șosea, cum se întâmplă prea frecvent la noi. Știe să se spele pe mâini – și asta nu-i o jignire. Suntem pe ultimele locuri la utilizarea pastei de dinți, a săpunului și știm că o mare parte din patologia orală este cauză a altor boli sistemice. Avem nevoie ca populația să știe să meargă la screening, să urmărească dacă are probleme cu tensiunea, cu glicemia și probleme de natură psihologică – iar a merge la psiholog dacă ai probleme nu înseamnă că ești nebun, este o chestie absolut normală”, a afirmat prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu.

Deputatul clujean a afirmat că în perioada în care a fost ministru al Sănătății a fost elaborat Programul Național „Educație pentru Sănătate în Școala Românească” sub patronajul Președinției, doar că programul nu a fost implementat.

„S-a spus că nu poate fi pus în practică deoarece nu exista ore suficiente. Dar, atât timp cât avem ora de religie, putem avea și educație pentru sănătate în școli. Nu există o incompatibilitate între a fi ortodox și a avea educație sanitară.

Dacă e vorba de păstrarea identității naționale, identitatea națională nu trebuie plasată în secolul al XVII-lea. Dacă vrem să trăim mai mult și mai bine, identitatea noastră națională cred că trebuie plasată în 2023″, a subliniat Patriciu Achimaș-Cadariu.

În ceea ce privește mortalitate infantilă, el a apreciat că situația este „incalificabilă”.

„La începutul acestui an, domnul Rafila anunța finalizarea unei licitații pentru achiziționarea de incubatoare și ventilatoare pentru nașterile premature. Știți cine a început acea licitație? Eu, când eram ministru al Sănătății, în 2016. A durat din anul Domnului 2016 până în 2023. Dacă ăsta e modul în care ne gândim la copii, tot bătând gongul, dar nu putem finaliza o licitație decât după 7 ani, atunci să nu mire această situație catastrofală.

Aici e vorba de infrastructură, dacă ea nu există – avem niște secții pe care le tot peticim, infecțiile iarăși sunt o problemă foarte mare. Dacă nu avem suficiente neonatologii de nivel superior care să aibă specialiști bine pregătiți, din nou n-am rezolvat absolut nimic. Dar ce să te miri atunci când femei sunt lăsate să nască pe caldarâm sau când femei în suferință, cu întrerupere de sarcină, sunt uitate o noapte în spital? Deci problema aici e una complexă și ține evident de organizare, de modul în care specialiștii sau pseudo specialiștii se comportă, dar e și o problemă de infrastructură, de dotare, la care suntem nu corigenți, ci repetenți”, a mai afirmat deputatul PSD Patriciu Achimaș-Cadariu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri