Deutsche Welle: Strategia de Apărare a României descrie o lume în pragul haosului și o țară pe marginea prăpastiei

Autor

Data

Categorie

Președintele Nicușor Dan a prezentat joi proiectul Strategiei de Apărare a Țării până în 2030, un document de 40 de pagini care, potrivit Deutsche Welle, „sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei”. Textul urmează să fie dezbătut public timp de două săptămâni, după care va fi adoptat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votat în Parlament.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Strategia propusă de la începutul fiecărui mandat prezidențial oferă o imagine de ansamblu asupra vulnerabilităților interne și externe. România este, potrivit sursei citate, „probabil ultima țară din vecinătatea Ucrainei care nu și-a actualizat Strategia de Apărare după declanșarea războiului de către Rusia”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Documentul identifică Rusia drept principalul inamic extern și menționează corupția drept una dintre cele mai mari amenințări interne, „până aproape de masa guvernului”, notează Deutsche Welle. În ciuda acestor avertismente, instituțiile anticorupție au fost „în adormire” în ultimii ani, iar președintele Nicușor Dan a insistat asupra faptului că serviciile secrete nu trebuie să intervină în anchetele penale.

Analiza subliniază și alte vulnerabilități persistente: degradarea educației, accesul dificil la servicii medicale, disfuncțiile sistemului de justiție și slaba pregătire în fața unei potențiale invazii. Pe plan extern, Strategia recunoaște amenințările venite dinspre Rusia – militare, economice și cibernetice – precum și riscurile legate de instabilitatea din regiune, migrația ilegală și securitatea energetică.

Deutsche Welle conchide că, în ciuda tonului sobru al documentului, România se află „într-un moment de cumpănă”, iar modul în care va răspunde acestor provocări „va decide dacă țara rămâne ancorată în ordinea democratică occidentală sau alunecă într-o nouă criză internă”.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri