Dilemă fiscală: Angajații pierd 100 de lei la salariul net pentru fiecare leu peste 4.000 de lei

Autor

Data

Categorie

Începând cu 1 iulie, salariul minim pe economie va crește, însă această măsură nu aduce beneficii pentru toți românii. Deși suma neimpozitabilă a fost majorată la 300 de lei, plafonul la care se aplică a rămas neschimbat, la 4.000 de lei. Aceasta înseamnă că persoanele ale căror venituri brute depășesc acest prag, chiar și cu un leu, pierd peste 100 de lei din salariul net datorită impozitelor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Astfel, pentru salariații care ajung la un salariu brut de 4.000 de lei, inclusiv prin ore suplimentare sau bonuri de masă, salariul net va fi de 2.497 de lei. În schimb, dacă salariul brut depășește cu un leu acest plafon, salariul net scade la 2.402 lei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a declarat pentru Digi24 că această situație este problematică:

„Pentru un leu-doi lei în plus la venitul tău brut, rezultat din salariul minim, plus sporuri, tichete de masă, pierzi, iată, 95 de lei, aproape 100 de lei la venitul net.”

La rândul său, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a subliniat necesitatea unei modificări legislative:

„Ne așteptam să vedem o modificare în așa fel încât să nu se întâmple acest lucru, practic să fie crescută și suma în cadrul căreia să fie permisă deductibilitatea. Vom ajunge în situația în care veniturile oamenilor vor continua să scadă dacă statul român nu adoptă o formă a legislației care să crească și pragul de deductibilitate odată cu creșterea forțată a acestor salarii minime.”

Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România a solicitat guvernului majorarea pragului de la 4.000 la 4.400 de lei, pentru a evita astfel de situații și a proteja veniturile nete ale angajaților.

Această situație subliniază necesitatea unei abordări mai atente din partea autorităților în privința legislației fiscale, pentru a asigura că măsurile de creștere a salariului minim nu afectează negativ veniturile nete ale salariaților.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri