DOCUMENTE | După Fritz, urmează Țoiu și Tánczos? Cifrele din declarațiile de avere în atenția ANI

Autor

Data

Categorie

Pe adresa de e-mail a redacției Politic Live am primit o serie de informații, însoțite de trimiteri către declarații de avere și alte documente publice, referitoare la situația patrimonială a doi demnitari importanți: Oana-Silvia Țoiu (USR) și Tánczos Barna (UDMR). Am verificat informațiile primite și am decis să publicăm, într-o primă etapă și într-o formă succintă, elementele care ridică întrebări și care, în opinia noastră, necesită explicații publice din partea celor vizați. Nu formulăm acuzații și nu stabilim vinovății, ci prezentăm cifrele care rezultă din documentele analizate și întrebările care decurg din acestea.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

După cazul Fritz, ar putea urma Oana Țoiu și Tánczos Barna? Este întrebarea de la care pornim, cu o precizare esențială: situațiile celor doi sunt diferite, iar documentele analizate nu permit, în acest moment, concluzia că ar fi fost săvârșită vreo faptă penală. Există însă suficiente neclarități patrimoniale pentru ca explicațiile celor doi demnitari să fie de interes public.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Tánczos Barna: de la 60.390 de lei la peste 1,6 milioane de lei împrumutați firmei familiei

În cazul lui Tánczos Barna, cifrele care atrag atenția privesc în primul rând sumele declarate drept împrumut acordat în nume personal către SC Green Farm SRL, societate deținută de soția sa. În decembrie 2020, suma declarată era de 60.390 de lei, în 2021 ajunge la 175.000 de lei, în 2022 la 763.000 de lei, în 2023 depășește 900.000 de lei, iar în iunie 2024 ajunge la 1.143.710 lei. În declarația din ianuarie 2025, valoarea declarată este deja de 1.613.710 lei.

Vorbim, așadar, despre o creștere de peste 1,55 milioane de lei față de valoarea declarată în 2020. Numai între declarațiile din iunie 2024 și ianuarie 2025 diferența este de 470.000 de lei. În același timp, documentele centralizate în materialul ajuns la redacție indică pentru anul fiscal relevant venituri familiale de aproximativ 229.000 de lei, iar activele financiare ale familiei au cunoscut la rândul lor o creștere importantă, ajungând, potrivit analizei, la aproximativ 1,13 milioane de lei în 2024.

DOCUMENT | Dosar Tánczos Barna – discrepanțe declarații de avere

Aceste cifre nu înseamnă automat existența unor sume nejustificate. Banii puteau proveni din economii anterioare, împrumuturi, rambursări, donații, vânzări sau alte operațiuni perfect legale. Tocmai de aceea întrebarea pe care o adresăm lui Tánczos Barna este una foarte concretă: care este traseul banilor și din ce surse au provenit fondurile prin care creanța față de firma familiei a ajuns de la 60.390 de lei la peste 1,6 milioane de lei?

În documentele analizate mai apar o datorie de 300.000 de lei către Antal Andras, precum și o donație de 112.000 de lei primită de soție. Toate acestea trebuie luate în calcul înainte de a trage orice concluzie, dar ele nu elimină necesitatea unei explicații privind circuitul sumelor.

Oana Țoiu: economii în creștere și un împrumut de 50.000 de lei către USR care nu mai apare

În cazul Oanei Țoiu, situația este diferită. Din informațiile și documentele transmise redacției rezultă că între declarațiile din 2025 și 2026 economiile personale ar fi crescut semnificativ, de la aproximativ 119.000 de lei, la care se adăugau sume în euro și dolari, la aproximativ 349.000 de lei. Diferența în lei este de aproximativ 230.000 de lei, iar întrebarea firească este care sunt sursele care explică această creștere.

În declarația anterioară apare, de asemenea, un împrumut de 50.000 de lei acordat USR, care nu mai figurează ulterior. Acest lucru poate avea o explicație cât se poate de simplă — împrumutul ar fi putut fi rambursat — însă tocmai acest răspuns trebuie obținut: USR i-a restituit Oanei Țoiu cei 50.000 de lei și, dacă da, când?

DOCUMENT | Dosar Oana Țoiu – dispariții declarații de avere

O altă informație care necesită clarificare privește veniturile declarate în 2025 de soțul Oanei Țoiu, între care apar 473.242 de lei din dividende, fără ca din materialele analizate să rezulte clar societatea din care au provenit banii. Și aici întrebarea este una factuală, nu o acuzație: care este societatea care a distribuit aceste dividende?

În declarația din 2026 nu mai apar informațiile referitoare la soț și la bunurile acestuia, însă acest aspect trebuie separat de celelalte întrebări, deoarece regimul declarațiilor de avere a fost modificat în urma Deciziei CCR nr. 297/2025. Absența acestor informații nu poate fi prezentată, în sine, drept o încălcare a legii.

Politic Live va solicita oficial puncte de vedere atât Oanei Țoiu, cât și lui Tánczos Barna înainte de publicarea investigației complete. Vom publica răspunsurile acestora și vom continua verificarea documentelor primite. Până atunci, nu pronunțăm verdicte și nu transformăm diferențele dintre niște cifre în acuzații. Dar atunci când vorbim despre oameni aflați la vârful puterii, întrebarea „De unde provin banii?” este una pe care presa are nu doar dreptul, ci obligația să o pună.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri