Eliminarea facilităților fiscale, le dau bătăi de cap atât angajaților, cât și angajatorilor

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Un sondaj realizat de PwC România, între 14-20 ianuarie 2025, dezvăluie că doar 10% dintre angajatori intenționează să ajusteze salariile brute în urma eliminării facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele IT, construcții și agricultură. Modificările, introduse prin ordonanța „trenuleț” adoptată la finalul anului 2024, afectează atât angajații, cât și angajatorii, generând temeri privind motivația și retenția personalului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Eliminarea facilităților fiscale: un impact financiar direct asupra angajaților

Noile măsuri prevăd eliminarea scutirii de la plata impozitului pe venit și a contribuției la Pilonul 2 de pensii pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 de lei. Spre exemplu, în domeniul IT, aceste modificări se traduc în pierderi lunare între 650 și 1.125 de lei pentru angajații cu salarii brute cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Doar unu din zece angajatori intenționează să ajusteze salariul brut în contextul eliminării scutirii de impozit pentru angajații din IT, construcții și agricultură și se așteaptă la scăderea motivației angajaților și o fluctuație mai mare de personal”, conform sondajului HR Barometru realizat de PwC România.

Răspunsurile companiilor: măsuri și incertitudini

Rezultatele sondajului arată că:

•20% dintre companii vor încerca să atenueze impactul prin beneficii suplimentare sau programe de formare și dezvoltare personală.

•33% dintre angajatori nu au luat încă nicio măsură.

•46% dintre firme nu au luat o decizie finală privind gestionarea acestor modificări legislative.

Consecințe așteptate: motivație redusă și fluctuație crescută

Mai mult de jumătate dintre angajatori consideră că eliminarea scutirii de impozit va avea un efect negativ asupra angajaților:

•56% estimează o reducere a motivației și productivității angajaților.

•40% dintre companii se așteaptă la o creștere a fluctuației de personal în rândul angajaților afectați.

Sondajul HR Barometru: domenii analizate și participare

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 130 de companii din mai multe sectoare:

•IT și Telecom – 22%

•Servicii externalizate – 17%

•Servicii financiare – 12%

•Produse industriale – 10%

•Bunuri de larg consum și distribuție – 9%

•Retail – 9%

•Farmaceutic – 7%

•Auto – 7%

•Construcții – 2%

Aceste date evidențiază provocările semnificative cu care se confruntă angajatorii în contextul noilor reglementări fiscale.

Citeste si:

Articolul precedent
Putin, deschis la discuții cu Trump: Moscova așteaptă semnale de la Washington
Articolul următor
Diana Șoșoacă acuză guvernarea și-l atacă pe George Simion

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri