Elveția se pregătește pentru noile amenințări din Europa. Guvernul adoptă Strategia de Securitate 2026

Autor

Data

Categorie

BERNA – Guvernul Elveției își schimbă abordarea în materie de securitate în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al creșterii amenințărilor hibride. Consiliul Federal a adoptat Strategia de politică de securitate 2026, un document care prevede inclusiv consolidarea capacității țării de a răspunde unui eventual atac armat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Strategia a fost aprobată pe 18 septembrie și cuprinde 10 obiective și 46 de măsuri, iar implementarea unora dintre acestea a început deja.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Guvernul elvețian constată că situația internațională de securitate a devenit tot mai instabilă, rivalitățile dintre marile puteri s-au accentuat, iar conflictele armate au un impact tot mai mare asupra securității europene.

În document este menționat explicit războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, despre care autoritățile elvețiene afirmă că nu dă semne că s-ar apropia de final.

În paralel, Berna avertizează asupra intensificării atacurilor cibernetice, operațiunilor de influență și altor forme de război hibrid.

Elveția vrea să fie pregătită inclusiv pentru un atac armat

Noua strategie stabilește trei mari priorități: creșterea rezilienței statului și societății, îmbunătățirea capacităților de protecție și consolidarea capacităților de apărare.

Prima direcție urmărește reducerea vulnerabilităților și a dependențelor critice ale Elveției, inclusiv în economie și infrastructură.

A doua presupune o mai bună protecție a populației, instituțiilor și infrastructurii critice în cazul unor amenințări sau atacuri.

Cea de-a treia vizează direct apărarea militară. Guvernul de la Berna afirmă că Elveția trebuie să dispună de capacitățile necesare pentru a contracara eficient un atac armat.

Strategia prevede și dezvoltarea în timp util a cooperării cu statele partenere, chiar dacă Elveția își menține politica de neutralitate.

Atacurile hibride, printre principalele amenințări

Autoritățile elvețiene consideră că printre cele mai probabile riscuri se numără atacurile hibride și atacurile de la distanță. O atenție specială va fi acordată și combaterii criminalității organizate.

Nivelul ridicat de interconectare a infrastructurilor moderne reprezintă, potrivit Guvernului, o vulnerabilitate suplimentară. Strategia include însă și amenințări non-militare, precum dezastrele naturale și eventualele viitoare pandemii.

Pentru punerea în aplicare a măsurilor vor coopera autoritățile federale, cantoanele și comunele, alături de mediul economic, universități și organizații ale societății civile.

Implementarea a început deja

Guvernul elvețian nu așteaptă finalizarea unor etape administrative pentru a începe pregătirile. Din cauza actualului nivel de amenințare, departamentele federale relevante au primit deja instrucțiuni să pună în aplicare măsurile prevăzute de strategie.

Procesul este coordonat de Secretariatul de Stat pentru Politica de Securitate (SEPOS), din cadrul Departamentului Federal al Apărării, Protecției Civile și Sportului.

Un comitet special format din reprezentanți ai autorităților federale și cantonale va urmări implementarea strategiei, iar Consiliul Federal urmează să primească până la sfârșitul anului 2028 un raport privind progresele realizate.

Noua strategie arată că inclusiv Elveția, stat european neutru, își consolidează pregătirea civilă și militară într-un context în care autoritățile de la Berna consideră mediul internațional de securitate tot mai instabil și imprevizibil.

Sursa: Consiliul Federal al Elveției, 18 septembrie 2026

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri