După o altă noapte de restricţii de circulaţie punctuale în Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a cerut miercuri „fermitate” faţă de cei responsabili de violenţe, înaintea protestelor de sâmbătă ale Vestelor Galbene şi ale tinerilor, cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale, relatează AFP.
„Mâna nu trebuie să tremure la cele mai înalte niveluri ale guvernului”, afirmă Macron
Vorbind din Qatar, şeful statului a afirmat că „mâna nu trebuie să tremure la cele mai înalte niveluri ale guvernului” atunci când vine vorba de pedepsirea protestatarilor. Jafurile şi violenţele au zguduit mai multe oraşe franceze, în special Parisul, în marja unei demonstraţii împotriva „costului ridicat al vieţii” din 17 octombrie, în timpul căreia 3.000 de magazine au fost jefuite şi avariate în toată ţara.
Imagini cu ciocniri şi clădiri publice incendiate sau vandalizate au circulat în întreaga lume, determinând mai multe ţări, precum Statele Unite, China şi Germania, să le transmită cetăţenilor lor care locuiesc în Franţa să fie prudenţi.
Iar imaginea pătată a Franţei, a doua cea mai mare economie din zona euro, dar puternic îndatorată, are consecinţe directe asupra pieţelor financiare: Parisul s-a împrumutat pentru scurt timp miercuri cu o rată de peste 5% pe zece ani, nemaivăzută din 2002, deoarece investitorii se îndoiesc de capacitatea ţării de a-şi echilibra bugetul.
Furia nu se potoleşte înaintea demonstraţiilor de sâmbătă. Sindicatele au părăsit miercuri dezamăgite o întâlnire cu premierul Sebastien Lecornu, deoarece, potrivit liderului sindical CGT, Sophie Binet, acesta nu a anunţat „nicio măsură” pentru a răspunde numeroaselor proteste.
CGT, care a susţinut demonstraţiile din 17 octombrie ce au degenerat în revolte şi jafuri în mai multe oraşe, va fi din nou prezentă pe străzi sâmbătă pentru a-i „proteja” pe cei care doresc să demonstreze în timpul „Actului II” al mobilizării împotriva costului vieţii, anunţată de o coaliţie a Vestelor Galbene.
Cum a început mişcarea Vestele Galbene
În 2018-2019, mişcarea Vestele Galbene, care a început ca un protest împotriva unei taxe pe combustibil, a zguduit guvernul şi a dus la numeroase demonstraţii şi acte de violenţă în toată ţara.
Pentru sindicate, însă, obiectivul central rămâne mobilizarea lansată de aproape toate dintre ele în rândul angajaţilor din sectorul privat şi public pentru 5 noiembrie, adică după vacanţa de Ziua Tuturor Sfinţilor.
Din Qatar, preşedintele Macron „îşi menţine pe deplin decizia de a continua” călătoria în Golf şi a dat asigurări că francezii vor primi un „contraprestaţie corectă” în urma acestui turneu, în special în ceea ce priveşte preţul motorinei.
Macron denunţă „liderii străini” care „fac campanie pe seama Franţei”
De asemenea, el a denunţat „liderii străini” care „fac campanie pe seama Franţei”, făcând aluzie la comentariile lansate de preşedintele american Donald Trump şi de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu cu privire la violenţele din Franţa.
Fără a constata „vreo interferenţă străină vizibilă” în aceste evenimente, Macron a condamnat „manipularea străină a informaţiilor care a dat naştere la comentarii inacceptabile şi stupide din partea multora, inclusiv a unor lideri străini”.
El a convocat o întâlnire cu serviciile de informaţii joi pentru a discuta eşecurile din 17 octombrie. Strategia de securitate este chestionată de câteva săptămâni. Autoritatea Apărătorul Drepturilor (DDD) a anunţat marţi că a primit 46 de plângeri de la începutul mişcării elevilor de liceu, dintre care „mai mult de o duzină” se referă la evenimente care datează din weekend.





















