Garda Forestieră: Salarii de 5000 de euro, dar 7,3 milioane de lei pierderi din tăieri ilegale

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Tăierile ilegale de păduri și risipa de fonduri publice: Gărzile Forestiere, cu salarii de 5000 de euro pe lună, în fața unei realități alarmante

Conducerea Gărzii Forestiere Naționale beneficiază de venituri impresionante, cu salarii care ating pragul de aproximativ 5000 de euro pe lună. Pe lângă acest venit considerabil, șefii instituției primesc și autoturisme de serviciu, precum și cazare decontată, în valoare totală de 12.000 de euro per mandat, conform unui răspuns oficial adresat organizației FACIAS.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-un singur an, cheltuielile de personal ale Gărzii Forestiere Naționale au aproape dublat suma alocată, conform analizei bugetului. Dacă în 2023, instituția a alocat pentru salarii peste 3,8 milioane de lei, în 2024, aceasta a ajuns la 6,7 milioane de lei, ceea ce presupune un salariu mediu brut de aproximativ 14.730 lei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În timp ce conducerea Gărzii Forestiere și angajații acesteia se bucură de condiții privilegiate, tăierile ilegale de păduri din România continuă să fie o problemă majoră. Potrivit statisticilor, aproximativ 20 de milioane de metri cubi de arbori sunt tăiați ilegal în fiecare an. Instituția raportează, însă, ca obiectiv principal reducerea acestor tăieri ilegale.

De asemenea, Garda Forestieră are ca indicatori de performanță creșterea suprafețelor împădurite prin acțiuni de reîmpădurire, creșterea efectivelor de faună sălbatică și diminuarea braconajului. Cu toate acestea, realitatea din teren arată un contrast izbitor: doar în primele nouă luni din 2024, pagubele provocate de tăierile ilegale au depășit 7,3 milioane de lei. În ultimul deceniu, suprafața pădurilor din România a crescut cu doar 0,3%, mult sub recomandările Academiei Române, care estima o creștere de cel puțin 10%.

În această perioadă, tăierile legale au depășit 11 milioane de arbori, iar estimările Greenpeace privind tăierile ilegale sunt și mai îngrijorătoare.

Campania „Închideți robinetul risipei”, inițiată de FACIAS, își propune să atragă atenția asupra irosirii fondurilor publice și să responsabilizeze autoritățile pentru o gestionare mai eficientă și transparentă a acestora. Este esențial ca instituțiile responsabile să pună în practică măsuri eficiente pentru combaterea tăierilor ilegale de arbori și pentru protejarea pădurilor din România.

Citeste si:

Articolul precedent
Diana Şoșoacă: „Alegătorii nu trebuie să urmeze fentele sistemului!”
Articolul următor
Cancerul, privit prin ochii digitalizării: România dezvoltă o platformă națională de cercetare cu sprijinul Inteligenței Artificiale

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri