Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea acuză Guvernul că amânarea unor plăți către firme și angajații din sectorul public maschează presiunea reală asupra bugetului.
Acesta estimează obligațiile restante la aproximativ 14 miliarde de euro și ridică întrebări privind deficitul bugetar al României, finanțarea prin programul SAFE și achitarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. Cifrele și interpretările juridice prezentate îi aparțin.
Deficitul bugetar al României, în centrul criticilor
Gheorghe Piperea susține că există diferențe importante între indicatorii europeni privind deficitul și cifrele comunicate de Guvern. Europarlamentarul estimează că deficitul ar putea depăși 8% din PIB la finalul anului și afirmă că plata obligațiilor restante ar accentua dezechilibrul bugetar.
🗞️ Citește și Acestea
Comparația din declarația sa necesită însă clarificarea perioadelor și a metodologiilor utilizate. Piperea face referire la „semestrul doi din 2026”, perioadă care nu este încheiată la data declarației, și o compară cu execuția pe primele nouă luni. În plus, deficitul calculat pe baza încasărilor și plăților efective nu este direct echivalent cu cel stabilit potrivit metodologiei europene. Din acest motiv, valorile invocate nu pot fi prezentate automat drept dovada unui deficit ascuns.
Restanțe către constructori, TVA și drepturi salariale
În argumentația sa, Piperea invocă peste 35 de miliarde de lei reprezentând lucrări publice executate și neachitate, șase miliarde de lei din rambursări de TVA și alte 23 de miliarde de lei aferente drepturilor salariale câștigate în instanță. El reunește aceste sume sub formula unui „deficit ascuns” de aproximativ 14 miliarde de euro.
Europarlamentarul susține că întârzierile la plată afectează lichiditatea companiilor și pot amplifica riscul de insolvență, în special în cazul constructorilor implicați în proiecte de autostrăzi și spitale. Totalurile prezentate nu sunt însoțite, în materialul transmis, de documente care să permită verificarea lor, iar obligațiile restante nu se transformă automat, în aceeași proporție, într-o majorare a deficitului calculat după metodologia europeană.
Ce susține Gheorghe Piperea despre programul SAFE
O altă critică vizează cadrul juridic al participării României la programul SAFE. Piperea invocă o decizie a Curții Constituționale privind un conflict între Guvern și Parlament și susține că momentul adoptării ordonanței ar vulnerabiliza împrumutul și contractele asociate.
În interpretarea europarlamentarului, aceste acte ar putea fi contestate de persoane sau companii interesate. Declarația transmisă nu indică însă numărul și dispozitivul deciziei CCR, astfel încât afirmația privind posibilitatea anulării împrumutului sau a contractelor trebuie tratată ca interpretarea juridică a lui Piperea, nu ca efect judiciar deja stabilit.
Plata drepturilor salariale câștigate în instanță
Piperea afirmă că peste 150.000 de angajați din sectorul public au hotărâri judecătorești care le recunosc drepturi salariale și că alte sute de mii de dosare se află pe rol. El susține că obligațiile suplimentare rezultate din litigii vor pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor viitoare.
Europarlamentarul invocă și o hotărâre recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, despre care spune că permite temporar eșalonarea plăților, fără afectarea substanței dreptului recunoscut. Mesajul său este că schimbarea Guvernului sau dificultățile bugetare nu înlătură obligația statului de a respecta hotărârile judecătorești. Materialul furnizat nu identifică însă cauza și nici condițiile exacte analizate de instanța europeană.
Acuzații privind prioritățile Guvernului și riscul de rating
În plan politic, Gheorghe Piperea acuză Executivul că prioritizează anumite cheltuieli externe, plăți către companii și dobânzi, în timp ce amână obligații către mediul economic și angajați. Acesta pune sub semnul întrebării sustenabilitatea politicii bugetare și susține că o eventuală depășire a țintelor de deficit ar putea afecta încrederea agențiilor de rating.
Declarațiile reprezintă criticile și estimările europarlamentarului. Materialul transmis nu include un răspuns al Guvernului sau al Ministerului Finanțelor privind sumele restante, comparațiile dintre indicatorii bugetari și acuzațiile referitoare la prioritizarea plăților.
Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.
