Gheorghe Piperea critică proiectul noii Legi a partidelor: „Poate deveni o armă politică”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea critică proiectul noii Legi a partidelor politice, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), despre care susține că ar putea conduce la un control administrativ excesiv asupra formațiunilor politice și chiar la eliminarea unor partide din competiția electorală.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Piperea susține că proiectul schimbă radical modul în care partidele ar urma să fie înființate, organizate, finanțate și, în anumite situații, dizolvate. În opinia sa, mutarea unor proceduri din zona instanțelor către AEP reprezintă cea mai importantă problemă a proiectului.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Proiectul AEP este o metodă de exterminare a partidelor care se opun sistemului”, afirmă europarlamentarul AUR, care consideră că noile prevederi ar putea fi folosite politic în perspectiva alegerilor din 2028.

Ce prevederi critică Piperea

Potrivit europarlamentarului, proiectul prevede creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100 de persoane, precum și introducerea unor noi reguli privind reprezentarea femeilor și bărbaților în structurile formațiunilor politice.

De asemenea, Piperea atrage atenția asupra extinderii atribuțiilor AEP în ceea ce privește organizarea internă, finanțarea, digitalizarea și evidența partidelor.

Cea mai controversată prevedere, în opinia sa, este posibilitatea ca AEP să aibă un rol direct în procedurile de dizolvare și radiere a partidelor. Europarlamentarul susține că, în actualul sistem, dizolvarea este dispusă în condiții stricte de instanță, în urma unei proceduri care implică Parchetul.

Piperea avertizează că o eventuală decizie de dizolvare care nu ar fi suspendată rapid în instanță ar putea scoate un partid din competiția electorală înainte de soluționarea definitivă a litigiului.

AUR, în centrul acuzațiilor

Europarlamentarul susține că proiectul ar putea afecta în special formațiunile politice care se află în opoziție față de actuala majoritate parlamentară și indică direct AUR.

„Este limpede, așadar, care este ținta reglementării”, afirmă Piperea, susținând că AUR ar fi principalul partid vizat de noile mecanisme.

Declarațiile vin și în contextul în care, potrivit lui Piperea, președintele AEP a anunțat că, începând cu 1 septembrie 2026, vor fi derulate controale de fond la partidele politice mari, inclusiv la AUR.

Europarlamentarul consideră că proiectul de lege și controalele anunțate trebuie analizate împreună și avertizează că noile reguli ar putea avea consecințe importante asupra competiției politice și alegerilor din 2028.

Proiectul AEP se află în dezbatere publică, iar forma finală a legislației ar urma să rezulte în urma procedurii legislative și a eventualelor modificări aduse textului.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri