Grupul german Rehau vrea să vândă fabrica din Cluj şi Bucureşti

ECONOMIC

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ECONOMIC

Grupul german Rehau vrea să vândă două fabrici din Cluj şi Bucureşti, ca parte a procesului de relocare a birourilor şi de construcţie a noului hub regional la Sibiu până la finalul anului 2022, şi a desemnat compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox să gestioneze procesul.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Proprietatea Rehau din judeţul Cluj este situată lângă Gara Apahida şi în imediata apropriere a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, cu acces imediat la Drumul Naţional DN1C. Suprafaţa terenului este de 16.900 metri pătraţi, spaţiul de producţie şi depozitare are 2.000 de metri pătraţi, iar cel de birouri 1.000 metri pătraţi.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Proprietatea de lângă Bucureşti este situată în localitatea Tunari, într-o zonă industrială în plină expansiune, aflată între două poluri logistice emergente: Nord-Vest (Chitila-Mogoşoaia-Dragomireşti) şi Nord (Ştefăneşti). Suprafaţa terenului este de 25.500 de metri pătraţi, spaţiul de producţie şi depozitare măsoară 1.900 de metri pătraţi, iar cel de birouri 1.650 metri pătraţi.

„România este o ţară cu un puternic potenţial de dezvoltare a sectorului industrial de producţie şi depozitare, mai ales în zona Bucureşti-Ilfov şi în marile oraşe regionale, precum Cluj – Napoca. Ambele proprietăţi Rehau fac parte din poluri principale de dezvoltare ale ţării, unde se observă un interes ridicat al investitorilor pentru extinderea portofoliului industrial-logistic”, spune Andrei Brînzea, Partner, Land & Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Piaţa spaţiilor logistice din România a consemnat în 2020 un an cu o cerere record, volumul tranzacţionat depăşind pragul de 900.000 de metri pătraţi, pe fondul dezvoltării accelerate a comerţului online şi al poziţionării oraşelor regionale drept hub-uri logistice pentru o serie de retaileri internaţionali.

Stocul spaţiilor logistice şi industriale din România se ridică la aproximativ 5 milioane de metri pătraţi, iar chiriile de referinţă au rămas stabile în 2020, situându-se în intervalul 3,75 – 4 euro / mp / lună.

Grupul Rehau este specialist în soluţii bazate pe polimeri, cu vânzări anuale de aproximativ 3,5 miliarde euro. În România, grupul are 86 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 44 de milioane euro în 2019.

(sursa: Mediafax)

Citeste si:

Articolul precedent
VIDEO | Mișcare pentru libertate. Protestatarii au făcut genuflexiuni
Articolul următor
ANUNȚ DE ÎNCEPERE PROIECT

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri