Guvernanții continuă să se împrumute fără oprire! Potrivit BNR, datoria externă a României a înregistrat o creștere de 14,672 miliarde euro. La finele lunii iunie, țara noastră avea o datorie totală de 159,233 miliarde euro.

ECONOMIC

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ECONOMIC

Conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), datoria externă totală a înregistrat o creștere de 14,672 miliarde euro până la sfârșitul lunii iunie, ajungând la 159,233 miliarde euro, față de nivelul de 144,561 miliarde euro înregistrat la data de 31 decembrie 2022.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

”În perioada ianuarie – iunie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,672 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 112,591 miliarde euro la 30 iunie 2023 (70,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 15,2% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46,642 miliarde euro (29,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În intervalul ianuarie – iunie 2023, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 9,826 miliarde euro, în comparație cu 11,997 miliarde euro în aceeași perioadă din 2022. În ceea ce privește structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai redus cu 1,447 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai amplu cu 1,696 miliarde euro, balanța veniturilor primare a suferit un deficit mai mare cu 847 milioane euro, în timp ce balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 125 milioane euro, arata News.ro

Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 3,930 miliarde euro (față de 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au constituit valoarea netă de 4,283 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 353 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a situat la 14,9% în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu 16,2% în întregul an 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la data de 30 iunie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparație cu 4,4 luni la data de 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată pe baza valorii reziduale și rezervelor valutare deținute la BNR în iunie 2023, a fost de 90,5%, în comparație cu 80,2% la data de 31 decembrie 2022.

Citeste si:

Articolul precedent
Organizatorii Untold susțin că peste 70 de milioane de euro au rămas în Cluj-Napoca după festival
Articolul următor
FOTO – George Simion a mers la Mănăstirea Nicula: “Rugăciunea ține lumea!”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri