Guvernarea PNL-PSD în frunte cu premierul Ciolacu – Un haos fiscal periculos

POLITICĂ

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

Cu fiecare zi ce trece, guvernarea PNL–PSD, sub conducerea premierului Marcel Ciolacu, pare să se afunde tot mai adânc într-un haos fiscal periculos. Promisiunile inițiale de eliminare a exceptiilor și de a aduce claritate în sistemul fiscal au fost rapid înlocuite de un amestec confuz de măsuri fiscale și reguli contradictorii, care amenință să pună în pericol stabilitatea economică a țării.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Deși premierul Ciolacu afirmă că nu mai poate tolera exceptiile, realitatea este că, odată cu adoptarea noilor măsuri fiscale, se fac excepții pentru anumite sectoare, cum ar fi IT-ul și construcțiile. Aceasta demonstrează lipsa de coerență și de viziune a guvernului în ceea ce privește politica fiscală. Ba cu exceptii, ba fără exceptii – pare să fie deviza acestei administrații, iar consecințele acestei abordări ad-hoc se vor resimți în întreaga economie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Situatia economica a lumii este incerta, iar România nu este imună la aceste turbulențe. Cu toate acestea, guvernul nu pare să aibă o strategie coerentă pentru a face față acestor provocări. Mai mult, măsurile fiscale adoptate par să aibă un impact negativ asupra unor sectoare cheie ale economiei, cum ar fi construcțiile și agricultura. Creșterea impozitelor și modificările fiscale afectează direct veniturile lucrătorilor din aceste domenii, iar mulți se tem că aceste schimbări vor duce la închiderea unor afaceri mici și mijlocii.

Decizia de a scuti de impozit pe venit doar angajații cu venituri sub 10.000 de lei în construcții, agricultură și industria alimentară pare să fie o măsură arbitrară și nepregătită, care nu ia în considerare complexitatea reală a pieței muncii din aceste domenii. Cu siguranță, aceasta nu este calea spre o economie mai stabilă și mai echitabilă.

În plus, modul în care premierul Ciolacu și guvernul au încercat să impună aceste măsuri – prin asumarea răspunderii și fără o dezbatere adecvată în Parlament – subminează principiile democratiei și transparentei. Protestele și criticile din partea opoziției au fost întâmpinate cu dispreț, în loc să fie luate în considerare în procesul decizional.

Citeste si:

Articolul precedent
Trei infracțiuni dintr-un foc. Un floreștean a fost arestat. Era beat la volan, fără permis, într-o mașină cu numere false
Articolul următor
Uniunea Europeană ia măsuri decisive pentru protejarea mediului: Interzicerea microplasticelor în produsele de zi cu zi

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri