Un scenariu neoficial de comasare a județelor, în care Harghita ar fi unită cu Mureș, iar Covasna cu Brașov, a deschis o dispută privind reprezentarea comunităților maghiare.
UDMR avertizează că acestea și-ar putea pierde majoritatea la nivelul noilor județe. Separat, în discuția despre comasarea comunelor, Uniunea estimează că pragul de 1.500 de locuitori ar viza 53 de comune cu populație maghiară. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, spune că formațiunea ar vota o moțiune de cenzură dacă Guvernul Luca Niculescu își asumă răspunderea pentru reformă.
Cum au ajuns Harghita și Covasna în centrul disputei
Harta vehiculată public ar grupa Harghita cu Mureș și Covasna cu Brașov. Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil cu administrația locală, a declarat publicației ungare Index că originea documentului este necunoscută. Scenariul a fost relatat și de Helló Magyar. Guvernul nu și-a asumat această hartă.
Pentru UDMR, miza este ponderea comunităților maghiare în eventualele județe rezultate din reorganizare. Harghita și Covasna au în prezent majoritate maghiară. Uniunea avertizează că schimbarea granițelor administrative poate afecta reprezentarea politică și folosirea limbii materne în relația cu autoritățile. Efectele ar depinde de limitele noilor unități administrative, de populația lor și de regulile aplicabile.
În discuțiile din PSD, europarlamentarul Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru pentru reformă, a avansat ideea reducerii numărului de județe la 15, pornind de la organizarea celor 15 curți de apel. Forma concretă a reorganizării și granițele noilor județe rămân deschise.
Pragul de 1.500 de locuitori ar viza 53 de comune cu populație maghiară
Dezbaterea privind județele se desfășoară în paralel cu cea privind comasarea comunelor. La pragul de 1.500 de locuitori, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a indicat 429 de localități la nivel național. În acest calcul, Horváth Anna identifică 53 de comune cu populație maghiară, dintre care 30 au primari maghiari. În discuțiile din PSD au apărut și pragurile de 3.000 și 5.000 de locuitori.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că locuitorii din fiecare comunitate vizată trebuie să decidă prin referendum. Uniunea sprijină cooperarea între primării și asocierea voluntară. Potrivit lui Csoma Botond, atunci când se stabilește ce comune ar urma să fie unite, autoritățile trebuie să ia în calcul și componența etnică a acestora.
Ministrul Dezvoltării a propus ca demersurile pentru referendumurile locale să înceapă până la 1 martie 2027 și ca reorganizările convenite să se aplice din 2028. Pentru comunitățile care aleg comasarea voluntară, ministerul pregătește un program de investiții și ia în calcul reduceri de până la 50% ale unor impozite locale. După 1 martie 2027, ministrul a evocat o a doua etapă, în care Guvernul și-ar putea asuma răspunderea pentru comasările obligatorii.
UDMR avertizează Guvernul Luca Niculescu cu moțiunea de cenzură
Csoma Botond a declarat la Antena 3 CNN că UDMR ar vota „fără doar și poate” o moțiune de cenzură dacă Executivul își asumă răspunderea în Parlament pentru reforma administrativ-teritorială. Liderul deputaților UDMR a indicat anterior că formațiunea ar putea apela și la Curtea Constituțională dacă proiectul trece peste referendumurile locale și criteriul etnic.
Decizia care va testa relația Guvernului cu UDMR este cum va arăta etapa de după 1 martie 2027. Ministerul mizează în prima fază pe votul local și pe stimulente financiare. Pentru etapa obligatorie, UDMR cere în continuare ca fiecare comunitate să aibă un cuvânt de spus înainte ca primăria să fie comasată.
Energia furată ne afectează pe toți.
O campanie Politic Live despre prevenirea furtului de electricitate și siguranța comunităților.

























