IT-iștii clujeni somează Guvernul: Să nu adopte măsuri fiscale vehiculate în spațiul public

Autor

Data

Categorie

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, alături de alte 138 de companii și 5 organizații semnatare (Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT – Cluj IT Cluster, Asociația Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociația Centrelor de Inovare Digitală din România – RODIH), a adresat astăzi Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl POT avea modificările din codul fiscal vehiculate în presa națională din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaților din industria de IT care depășesc suma de 10.000 lei brut.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Companiile și asociațiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro. S-au raliat în această acțiune solidară start-up-uri, companii mici, medii și mari, locale și internaționale, companii de servicii, cât și de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă și ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Semnatarii atrag atenția atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor și salarizării, cât și asupra pragului care în esență anulează o politică industrială corectă în ultimii ani și care va afecta mai mult de 80% din salariații industriei la nivel național.

„România, spre deosebire de alte state din regiune, are în prezent o politică bazată pe o măsură singulară de susținere a industriei, însă o măsură dovedită ca fiind foarte eficientă și care a creat un hub regional de tehnologie și a menținut angajații înalt specializați în țară, ajutând industria să fie competitivă în regiune și să aibă o creștere accelerată, de circa 3 ori mai mare față de rata de creștere a economiei naționale. Această dezvoltare este în special importantă în perioada următoare, când România ar trebui să accelereze reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, prin proiecte masive de digitalizare.

În contextul cererii scăzute la nivel global, România este în situația de a semnala actualilor și potențialilor investitori internaționali că încrederea în stabilitatea fiscală din România este redusă, iar competitivitatea pieței în regiune nu este susținută prin politici guvernamentale”, se arată într-un comunicat

„Menționăm că industria de IT din România:

  • este unul dintre cei mai mari contributori la creșterea economiei naționale, în 2022 din cele 4,8 procente de creștere de PIB circa 1,3% a venit din industria IT
  • este al doilea mare exportator din sectorul servicii
  • este un contributor important la bugetul de stat, salariații din IT virând anual circa 10 miliarde lei în contribuții la bugetele sociale și de sănătate, de 10 ori mai mare decât valoarea totală a facilității fiscale de care beneficiază
  • industria este în top 5 plătitori de TVA
  • salariații din industria IT susțin prin cheltuieli un număr cel puțin egal (proporție 10 la 10,5) locuri de muncă în alte sectoare ale economiei naționale.

Semnatarii solicită Guvernului să deruleze consultări aprofundate cu industria prin care să identifice modalități de a crește veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.

Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menținerea facilităților, acțiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susținerii industriei IT ca industrie de importanță strategică. Facilitățile pentru industria de IT au încă un efect puternic și generează creștere în continuare la PIB, prin creșterea bazei de impozitare.

În ipoteza în care Guvernul va decide totuși modificarea regimului fiscal aplicabil angajaților din industria de IT, semnatarii solicită ca această acțiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să își ajusteze bugetele în baza cărora își desfășoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu ușurință la astfel de viraje bruște ale politicii fiscale. Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menționează foarte clar – ținând cont și de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităților fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare”, se arată în comunicat.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri