Kovesi reacționează în scandalul din justiție după documentarul Recorder: „Sunt îngrijorată de dezvăluiri” | Ce funcție ar putea viza după finalul mandatului la Parchetul European

Autor

Data

Categorie

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European (EPPO) și fostă șefă a Direcției Naționale Anticorupție, intervine în scandalul care zguduie sistemul judiciar românesc după dezvăluirile din documentarul Recorder. Într-o declarație transmisă pentru G4Media, Kovesi își exprimă „profunda îngrijorare” față de situația magistraturii și față de modul în care autoritățile reacționează la informațiile prezentate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Aplicarea de sancțiuni disciplinare nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii”

Kovesi afirmă că recentele dezvăluiri ridică serioase semne de întrebare privind independența sistemului de justiție, însă ceea ce o preocupă și mai mult este reacția instituțiilor responsabile.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri.”

Aceasta critică ferm sancționarea magistraților care au luat atitudine publică împotriva abuzurilor interne:

„Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare.”

Kovesi subliniază că instituțiile statului ar trebui să investigheze problemele semnalate, nu să sancționeze vocile critice:

„În locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici.”

Referire la cazul câștigat la CEDO: un principiu universal al libertății de exprimare a magistraților

Kovesi amintește și de decizia istorică obținută la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Kövesi c. României, după revocarea sa din fruntea DNA. CEDO a stabilit atunci că un magistrat nu poate fi sancționat pentru opinii formulate în interes public.

„Acest principiu nu este unul personal, ci universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință.”

Final de mandat la EPPO. Se pregătește o revenire în România?

Declarațiile vin în contextul în care Kovesi se apropie de finalul mandatului de procuror-șef european. În spațiul public au apărut speculații privind o eventuală întoarcere în țară și posibilitatea de a ocupa o nouă funcție în sistemul judiciar sau într-o instituție europeană.

Deși nu a confirmat oficial că vizează o anumită poziție, tonul critic și implicarea în dezbaterea privind independența justiției sunt interpretate ca o repoziționare publică înainte de viitoarele competiții pentru funcții de rang înalt.

Un mesaj de fond: protejarea credibilității justiției

În încheiere, Kovesi insistă că doar o reacție instituțională serioasă poate restabili încrederea cetățenilor:

„Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri