Le Monde: La 35 de ani după Mineriadă, victimele încă așteaptă dreptatea în România

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Publicația franceză Le Monde critică starea democrației din România și arată că, la 35 de ani de la reprimarea manifestațiilor din primăvara anului 1990, victimele încă așteaptă dreptatea. Jurnaliștii francezi subliniază atât fragilitatea democrației post-revoluționare, cât și faptul că moartea lui Ion Iliescu nu a oprit anchetele, scrie vox1.ro

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„În aprilie 2025, cei doi foști conducători (nr. Petre Roman și Ion Iliescu) au fost trimiși în justiție pentru „crime împotriva umanității” în dosarul „mineriadei” din 14 și 15 iunie 1990, când mii de mineri au fost chemați să reprime protestatarii din piață. Odată cu moartea lui Ion Iliescu, pe 5 august, la vârsta de 95 de ani, urmărirea penală împotriva sa a fost abandonată. Dar anchetele continuă, iar victimele cer în continuare să li se facă dreptate”, scrie publicația franceză Le Monde, într-un articol publicat pe 18 septembrie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Jurnaliștii francezi scriu că „ancheta a făcut naveta între procuratura militară și cea civilă, în timp ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată de asociațiile victimelor mineriadei, a condamnat statul român în 2014”.

„Evenimentele din iunie 1990, care au marcat dureros tânăra și fragila democrație românească, au lăsat urme adânci în societate. „Fără adevăr juridic, fiecare poate spune propriul său adevăr”, susține politologul Cristian Preda, care a fost trăit în direct evenimentele. Suspiciunea domnește între actorii vremii, care se acuză reciproc că ar fi securiști, agenți ai Securității, poliția politică a dictaturii. Victimele, care nu au obținut nicio reparație, dispar treptat, unele plecând din țară, altele decedând”, se arată în articolul publicat de Le Monde.

Citeste si:

Articolul precedent
SURSE: Secretar de stat din Ministerul Economiei, reținut de DNA
Articolul următor
Maramureșul se mobilizează pentru „Let’s Do It, Romania!” – Ziua de curățenie națională pe 20 septembrie

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri