Maia Sandu cere o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei

Autor

Data

Categorie

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că este necesară formarea unei coaliții internaționale de apărare pentru a contracara atacurile hibride lansate de Rusia, avertizând că aceste amenințări devin tot mai sofisticate și mai greu de gestionat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Deutsche Welle România, în marja Conferința de Securitate de la München, unde lideri politici și experți discută despre securitatea europeană, relațiile transatlantice și războiul din Ucraina.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova este expusă unor forme diverse de agresiune, inclusiv război informațional și cognitiv, scopul acestora fiind influențarea opiniei publice și subminarea proceselor democratice. Șefa statului a precizat că obiectivul său este ca viitorul țării să fie decis de cetățenii moldoveni, nu de forțe externe ostile.

Totodată, președinta a atras atenția că Republica Moldova nu este singura țintă a acestor atacuri hibride, menționând existența unor acțiuni similare și în alte state membre ale Uniunea Europeană. În acest context, Maia Sandu a comparat necesitatea unei astfel de alianțe defensive cu actuala „coaliție a voinței” care sprijină Ucraina, pledând pentru o cooperare extinsă în domenii precum securitatea cibernetică și creșterea rezilienței instituționale.

În cea de-a doua zi a conferinței de la München, Maia Sandu a continuat discuțiile privind securitatea Republicii Moldova, consolidarea rezilienței societății și parcursul european al țării. Potrivit unui comunicat al Președinției, lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, precum și cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatović.

(Sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri