Partidele cheltuie o avere pentru reclame Online, însă Emil Boc e unul dintre cei mai populari primari pe rețelele de socializare (raport)

Autor

Data

Categorie

Între 2019 și 2023 partidele au cheltuit 100 de milioane de lei pentru publicitate online pe teme politice, electorale și sociale. Cei mai mulți bani s-au dus către Facebook și Instagram – 80 milioane lei, urmați de Google și Youtube – 18 milioane lei. Peste jumătate din acești bani au fost cheltuiți de PSD, PNL și USR, arată un raport Expert Forum.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cu toate acestea, estimează Expert Forum, publicitatea online este o parte infimă din publicitatea politică. În 2023, partidele au cheltuit pentru primele 11 luni 110 milioane de lei pentru presă și propagandă din subvenții, însă în biblioteca de reclame a Facebook nu se regăsesc mai mult de 9 milioane. De asemenea, din 2021 s-au cheltuit pe propagandă din subvenții mai mult de 273 de milioane de lei, ceea ce depășește cu mult publicitatea online. Acest fapt arată că mare parte din banii de promovare nu merg în campanii de promovare pe platformele sociale media, ci ajung la siteuri, TV și radio, precizează Expert Forum.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Topul comunicării online

EFOR a lansat două rapoarte de analiză, care ilustrează cum s-au cheltuit banii pentru publicitate politică și electorală între 2019 și 2023, prin Facebook și Google, precum și care au fost temele principale vehiculate de partidele politice și politicieni în ultimul an.

USR a investit cel mai mult în comunicare online urmat de PNL și PSD. De asemenea, USR mai are în top 10 paginile Alianței USR-Plus, cea a președintelui Cătălin Drulă și a campaniei Fără Penali în Funcții Publice.

În schimb, PNL a înregistrat cel mai mare număr de reclame pe Facebook cu peste 70 de mii de reclame.

În categoria paginilor PSD a fost inclusă și cea a președintelui Marcel Ciolacu.

În perioada 2019-2023, partidele au cheltuit cei mai mulți bani pentru a ajunge la utilizatorii Facebook din București (15%) și județe cu municipii importante precum Cluj, Iași, Constanța sau Timiș. Județele în care partidele au investit cel mai puțin sunt cele din zona de influență UDMR (Covasna, Harghita, Mureș etc), dar și Tulcea sau Giurgiu.

PSD a cheltuit cei mai mulți bani în București (12%), apoi în județele Constanța, Brașov, Iași și Bacău (4%). Cea mai puțină atenție au primit Covasna, Sălaj și Harghita (0,6-0.7%).

PNL a cheltuit 14% în București, 5% în Maramureș și câte 4% în Iași, Cluj și Mureș.

USR a cheltuit în București 14%, Iași (6%), Maramureș 5% și Constanța, Brașov, Prahova (4%). Cel mai puțin au cheltuit la Covasna, Tulcea și Giurgiu.

UDMR a cheltuit aproape toți banii în Harghita (26%), Mureș (18%), Cluj (12%), Covasna, Satu Mare și Bihor (câte 9%).

AUR a cheltuit cei mai mulți bani în București (12%), Suceava (8%), Arad (6%), respectiv Hunedoara, Ilfov, Timiș (4%). Cei mai puțini bani au fost cheltuiți în Bistrița Năsăud, Covasna și Giurgiu.

Top 10 pagini online ale politicienilor

În topul politicienilor online îl regăsim pe George Simion, atât pe Facebook cu 1.3 milioane de următori, cât și pe TikTok cu 399.000 urmăritori și 5.7 milioane de like-uri ale conținutului.

Cel mai popular conținut postat este cel de tip manifest, conținutul de partid (caravana, ghiozdănelul de AUR) și cel personal. Videoclipurile sunt cele care îi aduc o imensă popularitate cu 54 de milioane de vizualizări totale doar pe Facebook în 2023.

În top 10 pagini politice intră din partea PSD Marcel Ciolacu și Gabriela Firea. În timp ce conținutul Gabrielei Firea este aproape exclusiv de tip personal, familist, în urma demiterii sale, Marcel Ciolacu își asumă în 2023 poziții clare, arată raportul.

Majoritatea postărilor populare sunt despre măsuri pentru electorat considerate esențiale de partid, precum interzicerea făinii care conține insecte, bunăstarea IMM-urilor și înăsprirea legilor pentru consumul de alcool la volan.

În același timp, pagina oficială PSD are în top conținut anti-Nicușor Dan și postări care promovează nevoia de a clarifica scandalul Bîstroe fabricat de propriul ministru, Sorin Grindeanu.

Topul primarilor din România

Primarii au printre cele mai populare pagini politice din România, cei din top 10 având mai multe interacțiuni decât majoritatea politicienilor din Guvern și Parlament. 

Contul lui Cristian Popescu Piedone este de departe unul dintre cele mai populare conturi de politicieni din țară, în topul general fiind pe locul 3 înainte de prim-ministrul României la interacțiuni totale.

Pe locul doi se află Dominic Fritz, primar al orașului Timișoara din 2020 urmat de primarul Capitalei, Nicușor Dan. Începând cu 2023 contul lui Nicușor Dan înregistrează un trend pozitiv, în care majoritatea conținutului cu proiecte în desfășurare sau finalizate au schimbat tonul în mediul online.

Pe locul patru se află primarul Clujului, Emil Boc urmat de Daniel Băluță, primarul sectorul 4 din București.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri