Într-o postare pe Facebook, el dă ca exemplu principal Germania, unde AfD a ajuns pe primul loc în toate sondajele, dar și Franța, Grecia, Italia, Olanda și Austria.
„Partidele tradiționale, clasice, partidele mainstream se prăbușesc în Europa. S-au rupt total de oameni, au întors spatele cetățenilor, nu mai reprezintă comunitățile”, a scris Rareș Bogdan.
Potrivit acestuia, marile partide „au devenit surde la oameni” și „fac politică pentru ele”.
Europarlamentarul compară politica europeană cu un aspirator autonom care „se plimbă singur printr-o cameră goală, se lovește de aceleași obstacole și își vede de traseul lui programat”.
Cauzele, în opinia sa: austeritatea, migrația și dezindustrializarea, dar mai ales convingerea partidelor că „sunt veșnice”.
„Au crezut că blazonul, aparatul de partid și rețeaua teritorială sunt garanții. Rețeaua teritorială este sufletul alegerilor, dar nu poți convinge oamenii că betonul se toarnă de jos în sus”, a mai scris Bogdan.
El avertizează că cetățenii nemulțumiți ajung să alimenteze „forțele care vor ruinarea proiectului european”.
Germania: de la 80-90% la o coaliție fără majoritate
Rareș Bogdan amintește că, timp de decenii, CDU/CSU și SPD adunau împreună peste 80-90% din voturi la alegerile federale. „Germania era modelul absolut de stabilitate politică. Vremuri trecute!”, notează acesta.
Europarlamentarul susține că „zidul de protecție” ridicat împotriva AfD nu a rezolvat cauzele nemulțumirii: securitatea frontierelor, competitivitatea economică, birocrația UE și costul tranziției verzi.
Cifrele pe care le invocă:
- SPD – de la 40,9% în 1998, în epoca Schröder, la 13-15% în sondaje și la alegerile regionale recente;
- CDU/CSU – de la 35-41% în era Merkel, sub 30% în 2025 și în jur de 20% în sondajele recente;
- AfD – a doua forță la alegerile federale din 2025, pe primul loc în sondajele naționale în 2026.
Potrivit lui Bogdan, în noiembrie toate cele șapte mari institute de sondare din Germania plasează AfD pe primul loc, cu 26-29%. Cu aceste cifre, actuala coaliție CDU/CSU–SPD nu ar mai avea majoritate în Bundestag.
Alegerile din septembrie: CDU, sub 5% în Mecklenburg
Pe 6 septembrie, AfD a câștigat alegerile din landul Saxonia-Anhalt cu 43,8% din voturi, de peste două ori mai mult decât în 2021. CDU, care conducea landul din 2002, a căzut la 17,2%.
Două săptămâni mai târziu, în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, AfD a obținut 38,2%, iar SPD 35,5%, potrivit rezultatului provizoriu. CDU, cu 4,9%, a ratat pentru prima dată în istoria sa intrarea într-un parlament de land.
Cele trei greșeli ale „Marii Coaliții”
Rareș Bogdan identifică trei erori strategice ale CDU și SPD:
- Guvernările comune repetate din era Merkel, care, spune el, au lăsat „un vid imens” pe flancul conservator și pe cel muncitoresc. Alegătorii au ajuns să vadă cele două formațiuni drept „același partid de sistem”.
- Criza migrației din 2015, când decizia Angelei Merkel de a menține frontierele deschise a oferit AfD „combustibilul decisiv”.
- Politica energetică: renunțarea la energia nucleară în paralel cu dependența de gazul rusesc ieftin, care a lovit industria grea, IMM-urile și puterea de cumpărare.
PASOK, socialiștii francezi, Democrația Creștină: partide aproape dispărute
Europarlamentarul enumeră și partide istorice care au ajuns aproape de irelevanță:
- PASOK (Grecia) – de la 43,9% în 2009 la 4,7% în 2015, după memorandumurile de austeritate cu Troica;
- Partidul Socialist (Franța) – partidul lui Mitterrand și Hollande a obținut doar 1,75% la prezidențialele din 2022, cu Anne Hidalgo;
- Les Républicains (Franța) – Valérie Pécresse a luat 4,78% în 2022, sub pragul de rambursare a cheltuielilor de campanie;
- Democrația Creștină și PSI (Italia) – șterse de pe scena politică la începutul anilor ’90, după scandalul Mani Pulite.
Olanda și Austria: erodare masivă
- CDA (Olanda) – coloana vertebrală a coalițiilor olandeze până în 2010, a coborât sub 4-5%;
- PvdA (Olanda) – de la 24,8% în 2012 la 5,7% în 2017, după guvernarea cu Mark Rutte; acum candidează pe listă comună cu Verzii;
- ÖVP și SPÖ (Austria) – de la 35-45% fiecare la 20-25%, în timp ce FPÖ a urcat pe primul loc;
- FDP (Germania) – fostul „făcător de regi” a ieșit din Bundestag în 2013 și din nou în 2025, cu 4,3%.
Concluzia lui Rareș Bogdan: partidele tradiționale au fost împinse la periferie pentru că n-au putut răspunde crizelor, „dar mai ales pentru că au crezut că sunt veșnice”.
Energia furată ne afectează pe toți.
O campanie Politic Live despre prevenirea furtului de electricitate și siguranța comunităților.




























