Peste 50% dintre companiile globale intenționează să folosească AI pe termen scurt sau lung

Autor

Data

Categorie

Un studiu realizat de KPMG, „Cartografierea viitorului – mobilitate strategică pentru forţa de muncă de mâine”, arată că 51% dintre executivi plănuiesc să utilizeze Inteligenţa Artificială (IA) atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, iar 73% intenţionează să investească în această tehnologie pentru a automatiza sarcinile administrative. Studiul reflectă opiniile a 225 de profesionişti din companii multinaţionale, provenind din 29 de ţări şi 12 industrii.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Funcţiile de mobilitate globală devin din ce în ce mai relevante, 89% dintre lideri anticipând că acestea îşi vor păstra sau chiar creşte importanţa în următoarele 12-18 luni. În plus, 72% consideră esenţială alinierea strategiilor de mobilitate cu obiectivele generale ale afacerii, iar 70% pun pe primul loc atragerea, dezvoltarea şi retenţia talentelor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În contextul muncii la distanţă, 67% dintre organizaţiile care susţin acest model au deja politici implementate la nivel corporativ, iar 76% utilizează tehnologia pentru a gestiona procesele de mobilitate globală.

„Numărul de funcţii de mobilitate globală care se bazează pe tehnologie pentru a creşte eficienţa operaţională continuă să crească, soluţiile de gestionare a forţei mobile de muncă fiind utilizate pe scară largă. Aproape două treimi din organizaţii se bazează pe un model centralizat sau regional pentru managementul mobilităţii globale, acesta fiind perceput ca esenţial pentru îmbunătăţirea consistenţei, controlului şi receptivităţii la dinamica şi nevoile regionale”, se precizează în raport.

Studiul subliniază că funcţiile de mobilitate globală sunt tot mai des percepute ca parteneriate strategice, iar utilizarea IA şi a altor soluţii tehnologice va juca un rol cheie în transformarea acestui domeniu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri