Petrișor Peiu (AUR) acuză coaliția de guvernare că a direcționat fără licitație contracte de 6 miliarde de euro către Rheinmetall

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR și UDMR că a alocat, fără procedură de licitație, contracte în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro către compania germană de apărare Rheinmetall, în loc să direcționeze acești bani către dezvoltarea industriei românești de apărare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Ce susține senatorul AUR

Potrivit lui Peiu, suma reprezintă aproximativ o treime din cele 17 miliarde de euro pe care România le-a împrumutat, bani care ar fi fost direcționați, în opinia sa, fără licitație către firma germană. Senatorul pune sub semnul întrebării încrederea investitorilor în Rheinmetall, susținând că prețul acțiunilor companiei s-a redus la jumătate în ultimele șase luni, fapt pe care îl interpretează drept un semnal de neîncredere a pieței față de capacitatea firmei de a livra contractele asumate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În mesajul său, Peiu compară valoarea contractelor primite de Rheinmetall — 6 miliarde de euro — cu cifra de afaceri anuală a companiei, pe care o estimează la sub 10 miliarde de euro, sugerând că un asemenea volum de contracte, obținut fără competiție, ar fi trebuit să atragă interesul investitorilor pentru acțiunile firmei, nu o depreciere a acestora.

Senatorul AUR merge mai departe și ridică întrebarea dacă autoritățile de la București ar urmări, de fapt, sprijinirea financiară a companiei germane, sugerând că banii împrumutați de România ar fi putut fi folosiți pentru a stimula dezvoltarea industriei private de apărare din țară.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri