România își poate consolida rolul în transportul european prin dezvoltarea coridoarelor care leagă Europa Centrală de Marea Neagră și de Marea Egee, Portul Constanța fiind unul dintre punctele esențiale ale acestei rețele.
Importanța coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee a fost abordată de mai multă vreme de eurodeputatul Cristian Terheș în emisiunile Politic Live, iar tema se află acum în centrul discuțiilor privind investițiile, conectivitatea și mobilitatea militară.
Rolul infrastructurii românești în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T a fost analizat la conferința „Integration & Connectivity Corridors”, organizată de Ministerul Transporturilor la Cazinoul din Constanța. Potrivit informațiilor relatate de Mediafax, reuniunea a adus împreună reprezentanți ai autorităților din România și Republica Moldova, ai instituțiilor europene, ai Băncii Europene de Investiții, precum și ai sectorului de transport, logistică și apărare.
🗞️ Citește și Acestea
Discuțiile au vizat în principal coridoarele Rin – Dunăre și Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, importante pentru conectarea economiilor din centrul, estul și sud-estul Europei. Pentru România, dezvoltarea acestor legături înseamnă posibilitatea de a valorifica mai bine poziția geografică și accesul la Marea Neagră, cu condiția ca infrastructura portuară să fie susținută de conexiuni feroviare și rutiere eficiente.
Un coridor adus în discuție de Cristian Terheș la Politic Live
Importanța coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee nu este o temă nouă pentru publicul Politic Live. Eurodeputatul Cristian Terheș vorbea de mai multă vreme, în emisiunile noastre, despre acest traseu european și despre relevanța sa pentru România. Discuțiile de la Constanța readuc subiectul în atenție într-un cadru în care transporturile, schimburile comerciale și securitatea sunt analizate împreună.
Miza practică este capacitatea de a transporta mărfurile mai eficient între porturi, centre industriale și piețe de desfacere. Portul Constanța poate avea un rol important în această rețea, însă valorificarea potențialului său depinde de coordonarea investițiilor și de eliminarea blocajelor de pe traseele care îl conectează cu restul continentului.
Schimbări pregătite pentru accesul trenurilor de marfă în port
În paralel, Ministerul Transporturilor a pus în consultare publică un proiect de ordin privind modificarea regimului de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile feroviare care deservesc Portul Constanța. Documentul vizează înlocuirea anexei la Ordinul nr. 8/2024 și privește direct organizarea componentei feroviare a activității portuare.
Proiectul nu reprezintă încă o reglementare definitivă. Persoanele și organizațiile interesate pot transmite observații și propuneri în cadrul procedurii de transparență decizională, iar forma documentului poate fi modificată înainte de adoptare.
Infrastructură pentru economie și pentru apărare
O componentă distinctă a conferinței a fost dedicată mobilității militare și rezilienței infrastructurii. Participanții au discutat despre conexiuni capabile să răspundă atât nevoilor transportului civil, cât și cerințelor de securitate și apărare. Totodată, a fost subliniată importanța dezvoltării legăturilor cu Republica Moldova, pentru facilitarea schimburilor comerciale și integrarea acesteia în rețeaua europeană de transport.
La reuniune au participat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioșteanu și coordonatorii europeni Margarida Marques, pentru coridorul Rin – Dunăre, și Mario Mauro, pentru coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. Accelerarea proiectelor și atragerea finanțărilor europene și private rămân condiții esențiale pentru transformarea acestor direcții strategice în conexiuni funcționale.
