Protest al judecătorilor Curții de Apel Cluj. Amână cauzele. Lipsă de judecători. Vor și menținerea pensiilor speciale

Autor

Data

Categorie

Judecătorii Curţii de Apel Cluj, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cu unanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Sistemul judiciar se află într-o starea de criză acută a resurselor umane, în condiţiile în care 1.129 de posturi de judecător sunt deja vacante. Mai grav, funcția de judecător nu mai este atractivă pentru absolvenții de vârf ai facultăților de drept, dat fiind că, deși a scăzut media necesară admiterii în magistratură la nota șase de la nota opt, locurile scoase la concurs rămân an de an parţial neocupate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

         Volumul extrem de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea schemelor de personal, numărul foarte mare de cauze ce trebuie gestionate de judecători, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei.

         Pe data de 06.06.2023, judecătorii din întreaga ţară, prin adunările generale, au atras atenţia asupra gravelor probleme ridicate de acest proiect, solicitând ca orice soluţie legislativă să fie urmarea unui dialog între puterea judecătorească şi puterile legislativă şi executivă. De atunci nu s-a înregistrat niciun progres, ci, mai mult, amendamentele lansate intempestiv în spațiul public în data de 29 mai 2023 au fost menținute, la fel cum a fost menținută și afirmația făcută de reprezentanții celorlalte puteri privind adoptarea acestora în scurt timp, în pofida punctelor de vedere clare, exprimate ferm de instanțele judecătorești, fiind ignorată, de către reprezentanții celorlalte puteri și deschiderea spre dialog a instanțelor.

În aceste condiții, criza de personal expune sistemul judiciar la destructurare, cu efecte negative greu de înlăturat, afectând în mod direct dreptul la un proces echitabil al fiecărui cetăţean.

         Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare.

         Reglementarea pensiei de serviciu, şi nu specială, pentru magistrați este un drept recunoscut de legiuitor de-a lungul timpului, existența acesteia fiind justificată în mod obiectiv de statutul judecătorilor care impune obligații și responsabilități, interdicții și incompatibilități, limitări care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind așadar o compensație a rigorii statutului judecătorilor.

Eliminarea acestei componenţe a independenţei judecătorului este în dezacord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale care a decis că eliminarea acestei pensii pentru judecători este contrară exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile judecătorilor, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.

Totodată, judecătorii întruniți în Adunarea Generală au decis să sesizeze Președintele Înaltei Curți de Casație şi Justiție, Avocatul Poporului, Președintele României, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Preşedintele Senatului, pentru a sprijini întregul corp al magistraţilor, prin formularea obiecţiilor de neconstituționalitate la Curtea Constituţională a României.

De asemenea, s-a hotărât mandatarea preşedintelui Curţii de Apel Cluj în adoptarea unei rezoluţii de către preşedinţii curţilor de apel, în cadrul întâlnirii ce se va desfăşura la Iași, în data de 30.06.2023, în raport de stadiul procesului legislativ de la acel moment.

         Pentru a reduce la minim prejudicierea interesele justiţiabililor, Adunarea Generală a decis judecarea, pe parcursul protestelor, a următoarelor cauze:

1.    în materie non penală: suspendarea executării hotărârilor, suspendarea executării actelor administrative, suspendarea executării silite, măsuri asiguratorii şi ordonanţe preşedinţiale; măsuri de protecţie a minorilor în situaţii de urgenţă; tutelă; curatelă; ordin de protecţie; declararea ca indezirabili; incidente procedurale şi strămutări privind cauzele de mai sus.

2.    în materie penală: cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cu excepţia celor care au ca obiect contestaţie privind durata procesului, dosare cu inculpaţi faţă de care s-au luat măsuri preventive în cauză, măsuri preventive, măsuri asigurătorii şi măsuri de siguranţă, contestaţii la executare care privesc aceste măsuri; cauze în care răspunderea penală este susceptibilă de a fi prescrisă în termen scurt; incidente procedurale privind cauzele de mai sus.

         Pentru reevaluarea situaţiei, în funcţie de stadiul procesului legislativ, Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Cluj urmează să fie reconvocată la un moment ulterior.

Judecător Carmen Pop

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri