RĂZBOI TOTAL CU HARVARD! Trump cere UN MILIARD de dolari și rupe orice legătură cu universitatea de elită

Autor

Data

Categorie

Președintele SUA, Donald Trump, a declanșat un nou conflict major cu Universitatea Harvard, anunțând că solicită daune în valoare de un miliard de dolari.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Decizia vine după ce The New York Times a relatat că administrația americană ar fi renunțat inițial la ideea de a cere despăgubiri financiare de la prestigioasa instituție academică, acuzată de Trump de antisemitism și părtinire politică.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Liderul de la Casa Albă a reacționat dur și a transmis mesajul pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, afirmând că nu mai dorește nicio colaborare cu Harvard pe viitor, notează și Le Figaro.

Conflictul dintre cele două părți durează de luni bune. Vara trecută, Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump, acuzând-o de tăieri ilegale ale finanțării cercetării și de lansarea unei campanii politice nefondate sub pretextul combaterii antisemitismului. Ulterior, au existat discuții pentru un acord prin care Harvard ar fi urmat să plătească 500 de milioane de dolari pentru a-și recăpăta accesul la finanțare federală și pentru a închide mai multe investigații.

Disputa a escaladat însă, după ce administrația Trump a tăiat peste 2,6 miliarde de dolari din fondurile de cercetare, a anulat contracte federale și a încercat să limiteze accesul studenților internaționali la universitate, într-un conflict care a pus sub semnul întrebării limitele puterii guvernului asupra mediului academic american.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri