România a importat aproape dublu față de cât a exportat la capitolul energie electrică, în primele nouă luni ale anului

Autor

Data

Categorie

România a continuat să depindă puternic de energia adusă din alte țări în perioada ianuarie–septembrie, arată ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică. Importurile de energie electrică au ajuns la 14,1 miliarde kWh, aproape de două ori mai mari decât exporturile, care s-au ridicat la 10,5 miliarde kWh.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Pe partea de producție, în termocentrale s-a înregistrat o scădere de aproape 4%, iar producția hidro a coborât puternic, cu peste 22%. În schimb, centrala nucleară de la Cernavodă a avut o evoluție ușor pozitivă, iar energia obținută din panouri fotovoltaice a crescut semnificativ, cu peste un miliard de kWh. Producția eoliană a înregistrat însă o diminuare față de aceeași perioadă a anului precedent.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Consumul final de energie electrică totalizat în primele nouă luni a fost de 37,25 miliarde kWh, un nivel ușor sub cel din 2023. Populația a consumat mai mult, cu aproape 2%, în timp ce iluminatul public a fost redus cu peste 7%. Consumatorii industriali au utilizat, în ansamblu, mai puțină energie decât anul trecut.

În ceea ce privește resursele de energie primară, România a dispus de 25,3 milioane tone echivalent petrol, cu aproape 6% mai mult față de anul trecut. Producția internă a scăzut ușor, în timp ce importurile au înregistrat un avans de peste 15%.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri