România continuă să înregistreze cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană pentru a noua lună consecutiv

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în luna noiembrie la 2,5%, față de 2,3% în octombrie, conform datelor publicate miercuri de Eurostat. În acest context, România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar, înregistrând un avans anual al prețurilor de 5,4%, fiind urmată de Belgia (4,8%) și Croația (4%).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În contrast, cele mai scăzute rate anuale ale inflației s-au înregistrat în Irlanda (0,5%), Lituania și Luxemburg (1,1%fiecare). Comparativ cu luna precedentă, inflația anuală a crescut în 20 de state membre, a rămas stabilă în trei și a scăzut în patru. În cazul României, rata inflației a urcat de la 5% în octombrie la 5,4% în noiembrie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,2% în noiembrie, în creștere față de 2% în luna precedentă, depășind ușor obiectivul țintă de 2% al Băncii Centrale Europene (BCE). Totodată, inflația de bază – care exclude prețurile pentru energie și alimente – a rămas neschimbată la 2,7%, nivel stabil încă din luna septembrie. Acest indicator este urmărit îndeaproape de BCE în luarea deciziilor de politică monetară.

Evoluția inflației în România

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a crescut în noiembrie la 5,11%, comparativ cu 4,67% în octombrie. Scumpirile au afectat toate categoriile de produse și servicii:

  • Alimentele: +5,11%
  • Produsele nealimentare: +5,15%
  • Serviciile: +7,56%

Conform INS, „Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,41%. Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) a fost 5,7%„.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparații europene, indică o rată anuală a inflației de 5,4% în noiembrie, valoare identică cu cea publicată de Eurostat.

Prognoza BNR

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza inflației pentru finalul anului 2024, estimând un nivel de 4,9%, comparativ cu proiecția anterioară de 4%. Totodată, BNR prevede o scădere treptată a inflației la 3,5% până la sfârșitul anului 2025, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu.

Această creștere a inflației reprezintă o provocare majoră pentru economia României, fiind esențial ca măsurile de politică monetară și fiscală să fie calibrate astfel încât să stabilizeze prețurile și să sprijine competitivitatea economică în context european.

Citeste si:

Articolul precedent
Premierul Ciolacu: România trece printr-o perioadă de instabilitate politică, dar are resurse pentru a reveni pe un drum stabil
Articolul următor
Elevii performanți vor putea parcurge doi ani de studii într-un singur an școlar

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri