Rusia amenință statele europene care ar găzdui bombardiere nucleare franceze: „Vor deveni ținte”

Autor

Data

Categorie

Rusia avertizează că orice stat european care ar accepta desfășurarea de bombardiere franceze capabile să transporte arme nucleare va fi inclus pe lista țintelor sale militare, în contextul tensiunilor crescute dintre NATO și Moscova.

Autoritățile ruse au reacționat dur la planurile anunțate de Emmanuel Macron privind extinderea rolului nuclear al Franței în Europa, avertizând că astfel de inițiative ar putea escalada semnificativ riscurile de securitate pe continent.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Adjunctul ministrului rus de Externe, Alexander Grushko, a declarat că statele care ar găzdui bombardiere strategice franceze vor deveni automat potențiale ținte militare în cazul unui conflict.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Armata noastră va trebui să includă aceste obiective pe lista priorităților în scenariul unui conflict major”, a afirmat oficialul rus, într-un interviu acordat presei de stat.

Moscova acuză o „escaladare nucleară”

Grushko a descris inițiativa Franței drept o „intensificare necontrolată” a capacităților nucleare ale NATO, considerând că aceasta reprezintă o amenințare directă la adresa securității Rusiei.

Potrivit acestuia, în loc să întărească securitatea aliaților europeni, astfel de măsuri ar avea efectul contrar, expunând statele gazdă unor riscuri suplimentare.

Declarațiile vin după ce președintele francez a sugerat că Parisul ar putea permite desfășurarea temporară a unor aeronave cu capacitate nucleară în mai multe țări europene.

Discuții cu mai multe state europene

Conform declarațiilor lui Macron, Franța poartă consultări cu mai multe state, inclusiv Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, în vederea unei posibile cooperări în domeniul descurajării nucleare.

Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu al statelor europene de a-și consolida autonomia strategică și de a-și asuma un rol mai mare în propria apărare, în cadrul NATO.

Context tensionat pe plan global

Reacția Moscovei vine într-un moment de tensiuni internaționale ridicate, amplificate de conflictul din Ucraina și de instabilitatea din Orientul Mijlociu.

În plus, expirarea tratatului New START a lăsat un vid în arhitectura globală de control al armamentelor nucleare, sporind incertitudinile privind echilibrul strategic.

Oficialul rus a subliniat că orice viitor dialog privind controlul armamentelor trebuie să includă nu doar Statele Unite, ci și capacitățile nucleare ale Franței și Marii Britanii.

NATO cere transparență

În paralel, NATO a criticat recent politicile nucleare ale Rusiei și Chinei și a cerut mai multă transparență și cooperare în domeniul armamentului strategic.

Schimbul de declarații reflectă o deteriorare continuă a relațiilor dintre Rusia și Occident, pe fondul competiției geopolitice și al reconfigurării arhitecturii de securitate în Europa.

sursa Mediafax.ro

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri