Serviciile de informaţii franceze consideră, după analiza evenimentelor, că „ultra-stânga” şi „extrema stângă radicală” s-au aflat în prima linie a violenţelor izbucnite sâmbătă în Franţa, însă nu sunt responsabile pentru jafuri, potrivit unei surse de securitate, relatează AFP.
Serviciile de informaţii, care au propria clasificare a diferitelor grupuri politice, nu menţionează partidele aflate cel mai la stânga în spectrul politic (La France Insoumise, Partidul Comunist Francez) ca fiind participante la violenţe.
Serviciile de informaţii clasifică Partidul Comunist Francez (PCF) şi La France Insoumise (LFI) drept „extrema stângă”, menţionând că acesta din urmă a fost prezent la marşuri, cum ar fi la Paris, dar, subliniază ele, nu au existat incidente cauzate de respectiva formaţiune.
„Ultra-stânga” şi „extrema stângă radicală” au deţinut controlul sâmbătă
Conform serviciilor de informaţii, „ultra-stânga”, al cărei număr de activişti cunoscuţi este de aproximativ 5.000, este compusă din „grupuri mici radicale şi violente, care operează în afara sferei democratice şi republicane”, explică sursa din domeniul securităţii.
Acestea sunt împărţite în trei grupuri „ideologic distincte”: „antifa”, cel mai mare grup, „anarho-autonomiştii” şi „anarhiştii”, cea mai veche mişcare.
Sub termenul „extrema stângă radicală”, serviciile descriu activişti care desfăşoară „acţiuni violente pe teren” conform unei „metode bine definite”. Organizaţii sau partide precum NPA şi Revoluţia Permanentă, care se află „puţin sau deloc în cadrul partidelor politice consacrate”, sunt clasificate în această categorie de către serviciile de informaţii, potrivit unei surse din domeniul securităţii.
Această mişcare, potrivit aceleiaşi surse, a format grupuri mici, mobile, în toată capitala pentru demonstraţii neautorizate.
Serviciile de informaţii subliniază că „ultra-stânga” şi „extrema stângă radicală” „nu sunt acelaşi lucru”, chiar dacă şi-au unit forţele sâmbătă
Serviciile informaţii le consideră responsabile pentru atacurile asupra forţelor de ordine şi a simbolurilor statului, cum ar fi primăriile.
În ceea ce priveşte jafurile, serviciile cred că a existat un amestec de persoane care au răspuns la „apeluri de pe reţelele de socializare”, grupuri „compuse în principal din tineri, mulţi dintre ei venind din oportunism, din cartiere defavorizate, unii protestatari Vestele Galbene şi tineri mai implicaţi politic”, a explicat sursa din domeniul securităţii.
Aceasta a mai spus că obiectivul de sâmbătă al „ultra-stângii” a fost de „a crea anarhie, de a dărâma instituţiile prin atacarea unor prefecturi sau primării, iar tinerii au constituit combustibilul”.
Potrivit sursei, „această alianţă între ‘ultra-stângă’, ‘extrema stângă radicală’ şi tinerii din cartiere este fără precedent”.





















