Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a declarat, într-un interviu acordat postului TVR Info, că anularea alegerilor prezidențiale a fost fundamentată pe încălcări grave ale Constituției și ale legislației electorale, respingând ideea că decizia ar fi fost una contradictorie sau pripită.
Tănăsescu a precizat că, într-o primă etapă, Curtea a validat primul tur al alegerilor, iar ulterior a decis anularea întregului proces electoral, de la depunerea candidaturilor până la desfășurarea campaniei. „Motivarea deciziei este publicată în Monitorul Oficial și se bazează pe trei elemente esențiale: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidaților de a fi aleși și nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei”, a explicat aceasta.
Șefa CCR a subliniat că decizia a fost una „asumată” și nu a fost luată ușor, fiind rezultatul unui proces de analiză complex, inclusiv a unor documente desecretizate care au devenit publice abia ulterior desfășurării alegerilor. „Am avut nevoie de timp pentru a procesa aceste informații. Unele date nu erau cunoscute nici instituțiilor statului înainte de desecretizare”, a afirmat Tănăsescu.
🗞️ Citește și Acestea
În ceea ce privește întrebările legate de momentul în care au apărut neregulile, președinta CCR a explicat că anumite aspecte legate de campania electorală și finanțarea acesteia nu au fost disponibile anterior și nu au intrat inițial în competența Curții. „Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul Curții, iar anumite informații privind desfășurarea campaniei au fost analizate abia la finalul procesului electoral”, a adăugat ea.
Tănăsescu a mai precizat că instituția pe care o conduce s-a concentrat strict pe aspectele juridice relevante, în special pe respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul de vot. „Din perspectivă constituțională, ne-au interesat exclusiv elementele care POT afecta integritatea procesului electoral”, a subliniat aceasta.
Președinta CCR a recunoscut că situația a fost una fără precedent și că desecretizarea documentelor a generat un context nou de analiză. „Realitatea este că unele informații au devenit publice abia în acel moment, iar acest lucru a influențat inevitabil evaluarea juridică a procesului electoral”, a concluzionat Simina Tănăsescu.
