SONDAJ | Opt din zece angajați români iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie

Autor

Data

Categorie

Opt din zece angajați români iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie. De asemenea, cei mai mulți dintre angajați iau în calcul să își schimbe locul de muncă, pentru a avea venituri mai mari.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Peste șase din zece angajați români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, cum ar fi pensii private sau active imobiliare pe care le POT închiria sau vinde, bazându-se strict pe banii pe care îi vor încasa din pensia de stat.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În aceste condiții, doi din zece salariați afirmă că vor continua cu siguranță să lucreze, chiar și doar part-time, iar alți șase din zece iau în calcul această posibilitate, arată datele unui sondaj BestJobs.

În prezent, 85% dintre respondenți afirmă că au un salariu net lunar sub pragul de 5.000 de lei, iar în acest procent circa 30% câștigă sub 3.000 lei, ceea ce nu le permite să facă destule economii pentru vârsta pensionării. Alți 10% câștigă între 5.000 și 10.000 lei lunar, iar restul de 5% – peste 10.000 lei pe lună.

Cei mai mulți dintre respondenți (47%) consideră că ar trebui să aibă economii de până la 150.000 lei ( 30.000 euro) la momentul ieșirii la pensie, pentru a avea o bătrânețe lipsită de griji financiare. Alți 33% spun că ar trebui să aibă deoparte între 175.000 și 300.000 lei (60.000 de euro), 15% ar vrea să aibă economii spre suma de 500.000 lei (100.000 euro), iar restul de 5% – peste acest prag.

Totuși, peste jumătate dintre respondenți ar vrea să poată economisi lunar între 250 și 500 lei, 28% – între 500 și 750 lei, 13% – între 750 și 1.000 lei, iar 5% – peste 1.000 lei.

De altfel, pentru a avea în primul rând venituri mai mari care să le permită să facă economii, cei mai mulți dintre angajați iau în calcul să își schimbe locul de muncă. Dacă în ultimele 12 luni, pe fondul pandemiei, două treimi dintre respondenți au rămas la același loc de muncă, acum aproximativ patru din zece respondenți se gândesc să își schimbe jobul sau chiar domeniul de activitate, iar 22,5% afirmă că au făcut deja pași în această direcție.

Principalele criterii pe care le vor lua în calcul la căutarea unui job sau domeniu nou sunt: un salariu mai mare (67%), siguranța locului de muncă (39%), mai multă stabilitate (32%), posibilitatea de a lucra de acasă (31,5%), mai mult timp liber (29,5%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 01 – 20 august, pe un eșantion de 920 de utilizatori de internet din România.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri