STUDIU| Alimentele ultraprocesate cresc riscul de cancer, boli cardiace și depresie. Experții cer taxe și reforme urgente

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Alimentele ultraprocesate trebuie tratate ca o prioritate globală în domeniul sănătății publice, avertizează peste 40 de specialiști într-un editorial publicat în The Lancet. Cercetătorii susțin că aceste produse contribuie decisiv la creșterea incidenței obezității, bolilor cardiovasculare, cancerului și chiar depresiei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Editorialul este însoțit de trei metastudii care compilează rezultatele a 104 studii pe termen lung, analizând impactul consumului de alimente ultra-procesate asupra sănătății.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reformarea sistemului alimentar: taxe pe UPF și sprijin pentru producția locală

Specialiștii insistă asupra necesității unor schimbări profunde în modul în care sunt finanțate și reglementate sistemele alimentare la nivel global.
În editorial se arată:

“Transformarea sistemelor alimentare va necesita redirecționarea subvențiilor agricole de la marile corporații transnaționale. În schimb, o gamă diversă de producători de alimente ar trebui sprijinită în crearea de alimente produse local, accesibile, minim procesate, convenabile și atractive pentru consumatori. Impozitarea UPF ar putea contribui la finanțarea alimentelor integrale și minim procesate, pentru a proteja inclusiv gospodăriile cu venituri mici”.

Producătorii globali domină piața și influențează dietele

Potrivit cercetătorilor, alimentele ultra-procesate reprezintă peste jumătate din aportul caloric zilnic în Statele Unite, Australia și Marea Britanie. Opt mari companii — Nestlé, PepsiCo, Unilever, Coca-Cola, Danone, Fomento Economico Mexicano, Mondelez și Kraft Heinz — controlează 42% din activele industriei, evaluate la 1.500 de miliarde de dolari.

Marketingul agresiv al acestor corporații a transformat radical dietele din întreaga lume, promovând produse ieftine, convenabile, dar cu ingrediente și metode de producție de calitate inferioară.

Industria alimentară, acuzată că „fabrică îndoială științifică”

O parte dintre critici vizează modul în care giganții din industria alimentară încearcă să influențeze percepția publică prin studii discutabile, menite să minimizeze riscurile produselor.

Cercetătorii afirmă că marile companii recurg la tactici similare celor folosite în trecut de industria tutunului, “de a fabrica îndoială științifică” pentru a susține că produsele lor nu afectează sănătatea.

Citeste si:

Articolul precedent
COMUNICAT DE PRESĂ – LANSAREA PROIECTULUI “CENTRUL DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE SFÂNTUL NECTARIE”
Articolul următor
Bolojan anunță tranziție de 15 ani pentru pensiile magistraților

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri