Alimentele ultraprocesate trebuie tratate ca o prioritate globală în domeniul sănătății publice, avertizează peste 40 de specialiști într-un editorial publicat în The Lancet. Cercetătorii susțin că aceste produse contribuie decisiv la creșterea incidenței obezității, bolilor cardiovasculare, cancerului și chiar depresiei.
Editorialul este însoțit de trei metastudii care compilează rezultatele a 104 studii pe termen lung, analizând impactul consumului de alimente ultra-procesate asupra sănătății.
🗞️ Citește și Acestea
Reformarea sistemului alimentar: taxe pe UPF și sprijin pentru producția locală
Specialiștii insistă asupra necesității unor schimbări profunde în modul în care sunt finanțate și reglementate sistemele alimentare la nivel global.
În editorial se arată:
“Transformarea sistemelor alimentare va necesita redirecționarea subvențiilor agricole de la marile corporații transnaționale. În schimb, o gamă diversă de producători de alimente ar trebui sprijinită în crearea de alimente produse local, accesibile, minim procesate, convenabile și atractive pentru consumatori. Impozitarea UPF ar putea contribui la finanțarea alimentelor integrale și minim procesate, pentru a proteja inclusiv gospodăriile cu venituri mici”.
Producătorii globali domină piața și influențează dietele
Potrivit cercetătorilor, alimentele ultra-procesate reprezintă peste jumătate din aportul caloric zilnic în Statele Unite, Australia și Marea Britanie. Opt mari companii — Nestlé, PepsiCo, Unilever, Coca-Cola, Danone, Fomento Economico Mexicano, Mondelez și Kraft Heinz — controlează 42% din activele industriei, evaluate la 1.500 de miliarde de dolari.
Marketingul agresiv al acestor corporații a transformat radical dietele din întreaga lume, promovând produse ieftine, convenabile, dar cu ingrediente și metode de producție de calitate inferioară.
Industria alimentară, acuzată că „fabrică îndoială științifică”
O parte dintre critici vizează modul în care giganții din industria alimentară încearcă să influențeze percepția publică prin studii discutabile, menite să minimizeze riscurile produselor.
Cercetătorii afirmă că marile companii recurg la tactici similare celor folosite în trecut de industria tutunului, “de a fabrica îndoială științifică” pentru a susține că produsele lor nu afectează sănătatea.
