Tăieri dureroase pentru oameni, economii irelevante pentru buget: angajații Parlamentului trag un semnal de alarmă

Autor

Data

Categorie

Măsurile recente de ajustare fiscală adoptate de Guvern – printre care creșterea TVA-ului, reducerea unor drepturi salariale și diminuarea numărului de angajați din sectorul public – nu doar că nu au reușit să echilibreze bugetul de stat, ci au accentuat scăderea puterii de cumpărare a populației și tensiunile economice interne, avertizează reprezentanții sindicatelor din Parlamentul României.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit comunicatului transmis de Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual, Sindicatul Șoferilor din Senatul României și Sindicatul Salariaților din Camera Deputaților, efectele reale ale acestor măsuri sunt minore din punct de vedere bugetar, dar majore pentru cetățenii afectați.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Din totalul de 89,8 miliarde lei cheltuieli de personal, reducerea drepturilor salariale aplicată în 2025 aduce economii de doar 1,3 miliarde lei – adică mai puțin de jumătate de procent din total. O economie nesemnificativă pentru buget, dar profund resimțită de oameni”, se arată în document.

Sindicaliștii atrag atenția că, deși angajații din Parlamentul României lucrează într-una dintre cele mai importante instituții ale statului, aceștia se confruntă cu o salarizare sub media sistemului bugetar și cu o creștere constantă a volumului de muncă, mai ales după valurile de disponibilizări din perioada mandatului lui Ilie Bolojan.

„Resursele umane au fost reduse considerabil, sarcinile au crescut, iar prețurile la utilități, alimente și servicii s-au majorat. Nivelul de trai a scăzut vizibil, afectând moralul și performanța angajaților unei instituții esențiale pentru democrație”, subliniază semnatarii comunicatului.

În opinia acestora, adevărata redresare economică nu poate veni din austeritate și reduceri salariale, ci din reforme structurale profunde. Printre măsurile propuse se numără:

  • combaterea eficientă a marilor rețele de evaziune fiscală;

  • sprijinirea microîntreprinderilor și a IMM-urilor;

  • revizuirea scutirilor și privilegiilor fiscale nejustificate;

  • digitalizarea completă a administrației fiscale (ANAF);

  • reformarea sistemului de achiziții publice pentru eliminarea risipei și creșterea transparenței.

„Este momentul ca Guvernul să înlocuiască măsurile contabile de moment cu politici economice coerente, care să genereze creștere reală, nu austeritate fără rezultat. Reducerea veniturilor celor care muncesc nu este o soluție, ci un pas înapoi pentru întreaga societate”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliștii avertizează că problemele bugetare nu se pot rezolva prin sacrificarea celor mai vulnerabili angajați din sistemul public, ci prin reforme reale „de sus în jos”, acolo unde risipa și ineficiența produc adevărate pierderi pentru stat.

Documentul este semnat de Ionuț Aichimoaie, președintele Sindicatului Funcționarilor Publici Parlamentari, Adriana Manole, președintele Sindicatului Personalului Contractual, Paul Gabriel Stoica, președintele Sindicatului Șoferilor din Senatul României, și Angela Ghenciu, președintele Sindicatului Salariaților din Camera Deputaților.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri