Traian Băsescu: „România știa că Ucraina nu va semna acordul de asociere. Am informat UE, dar nu ne-au ascultat”

Autor

Data

Categorie

Fostul președinte afirmă că autoritățile române aveau toate informațiile privind schimbarea de atitudine a Ucrainei în 2013 și susține că Uniunea Europeană și marile capitale europene nu au luat în considerare avertismentele venite de la București.

Într-o intervenție televizată la România TV, fostul președinte Traian Băsescu a declarat că România a informat, înainte de summitul de la Vilnius din 2013, oficialii Uniunii Europene că Ucraina nu va semna acordul de asociere cu blocul comunitar. Potrivit fostului șef al statului, decizia președintelui Viktor Ianukovici de a face un pas înapoi fusese deja luată, în urma unei întâlniri decisive cu Vladimir Putin la Soci.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Înainte de summitul de la Vilnius, am informat Uniunea Europeană că Ucraina nu va semna acordul de asociere. Le-am spus că știam că Ianukovici fusese chemat de Putin la Soci și acolo s-a produs o schimbare majoră de atitudine. Mi s-a răspuns că Ucraina a dat asigurări că va semna. Și n-a semnat”, a spus Băsescu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Aveam toate informațiile. Bruxelles-ul și Berlinul nu ne-au ascultat”

Băsescu a subliniat că, în acel moment, România avea o imagine completă asupra situației din regiune, datorită surselor proprii de informații și a proximității geopolitice. Cu toate acestea, capitalele europene nu au luat în serios semnalele de alarmă transmise de București.

„Noi știam ce se întâmplă. Aveam toate informațiile posibile. Problema este că Bruxelles-ul și Berlinul nu ne-au luat în seamă. Mă deranja enorm că noi eram în zonă, știam realitatea, dar deciziile se luau peste capul nostru”, a declarat fostul președinte.

El a sugerat că Uniunea Europeană a ignorat rolul strategic pe care România îl putea juca în relația cu Ucraina și în înțelegerea dinamicilor de putere din regiune.

Rusia, decisivă în blocarea apropierii Ucrainei de UE

Traian Băsescu a reamintit că, în 2013, Rusia s-a implicat activ în descurajarea semnării acordului de asociere între Kiev și Bruxelles, iar presiunea exercitată asupra lui Ianukovici s-a concretizat într-o schimbare de strategie de ultim moment.

„Putin l-a chemat pe Ianukovici la Soci. Acolo s-au clarificat lucrurile. UE a fost prea optimistă și a crezut că promisiunile de la Kiev sunt ferme. Nu erau. Se vedea clar ce urmează”, a mai adăugat fostul șef al statului.

Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, desfășurat în noiembrie 2013, trebuia să marcheze apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. Însă, în ultimul moment, Viktor Ianukovici a refuzat să semneze acordul de asociere, declanșând un val de proteste cunoscut sub numele de Euromaidan. Decizia acestuia a fost influențată decisiv de presiunile exercitate de Federația Rusă, care vedea în apropierea Ucrainei de UE o amenințare la adresa influenței sale în regiune.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri