Fostul vicepremier Cătălin Predoiu a constatat public, pe 24 octombrie, că Emiratele Arabe Unite anunţă un plan de investiţii de 15 miliarde de euro în Grecia, că Giorgia Meloni caută capital pentru Italia în Kuweit şi că noul guvern trebuie „să colinde lumea” pentru a aduce în România investiţii din Statele Unite şi din Golf.
Diagnosticul este corect. Autorul lui are însă o problemă de credibilitate. Domnul Predoiu a fost vicepremier şi ministru de Interne din iunie 2023 până pe 20 octombrie 2026, în trei guverne succesive, membru al CSAT şi premier interimar în mai-iunie 2025. A avut, timp de trei ani, toate pârghiile pentru a face ceea ce cere astăzi altora.
Un vicepremier are la dispoziţie şedinţa de guvern
În octombrie 2025, după prima vizită oficială a unui ministru român de Interne în Regatul Arabiei Saudite, domnul Predoiu anunţa deblocarea unor acorduri aflate „în etapa finală” de negociere şi înfiinţarea unui mecanism de consultări la nivel înalt. Un an mai târziu nu există nicio informare publică despre semnarea acestor acorduri.
Explicaţia oferită acum, că planul propus premierului a căzut pentru că „au fost alte urgenţe”, descrie exact problema pe care AUR o semnalează de ani de zile: guvernele României au tratat Orientul Mijlociu ca pe un dosar amânabil, aşezat mereu după altele.
Un vicepremier poate depune un memorandum, poate cere o dezbatere în guvern sau în CSAT şi îşi poate asuma public un proiect. O postare scrisă la patru zile după plecarea din guvern nu ţine loc de politică publică. Îl întrebăm pe domnul Predoiu, cu tot respectul: unde sunt acordurile anunţate la Riad şi de ce planul său nu a ajuns niciodată pe masa guvernului?
Zece ani de ocazii ratate
Lipsa de viziune nu începe şi nu se termină cu un singur ministru. În 2018, România şi Emiratele Arabe Unite au ridicat relaţia la nivel de parteneriat strategic economic, iar Guvernul anunţa un plan de acţiune „în viitorul apropiat”. Opt ani mai târziu, rezultatele acestui parteneriat sunt greu de identificat. În 2020, o invitaţie oficială de la Riad adresată preşedintelui României a fost confirmată de Administraţia Prezidenţială şi apoi lăsată fără urmare.
În octombrie 2024, România a fost prezentă la primul summit UE-CCG de la Bruxelles, fără niciun proiect concret după aceea. Cifrele arată costul acestei inerţii: comerţul României cu Arabia Saudită a depăşit 1,3 miliarde de euro în 2024, iar cele aproximativ 270 de firme cu capital saudit din România au, împreună, un capital subscris de numai 24 de milioane de euro (CCIR).
Pe 12 octombrie 2026, scrisoarea prin care Regele Salman bin Abdulaziz îl invita pe preşedintele României la al doilea summit UE-CCG a fost înmânată la Cotroceni unui consilier prezidenţial. Riadul a făcut invitaţia publică. Bucureştiul a comunicat-o doar prin „surse”.
Summitul, programat pe 24 octombrie la Riad, a fost amânat din motive de securitate, iar o nouă dată nu a fost anunţată. Timpul câştigat astfel trebuie folosit pentru o pregătire serioasă a participării României.
Ambasadorii nu pot duce singuri o relaţie de stat
Ambasadorii statelor arabe acreditaţi la Bucureşti sunt puşi prea des în situaţii umilitoare: mesaje ale şefilor de stat primite fără un răspuns public, propuneri de cooperare fără un interlocutor desemnat, interes economic declarat care nu găseşte un proiect pregătit de partea română.
La rândul lor, ambasadorii României din regiune lucrează fără un mandat politic clar, fără vizite la nivel înalt care să le deschidă uşi şi fără un portofoliu de proiecte pe care să-l poată prezenta. Responsabilitatea pentru construirea relaţiei revine Guvernului şi Preşedinţiei, care au lăsat acest dosar ani la rând pe umerii diplomaţilor.
De ce Golful este o miză strategică pentru România
Statele Consiliului de Cooperare al Golfului au în Uniunea Europeană un stoc de investiţii de aproape 190 de miliarde de euro, iar comerţul UE-CCG a ajuns la 165,7 miliarde de euro în 2025. Preţul petrolului şi o parte din gazul lichefiat importat de Europa depind de stabilitatea Golfului şi a strâmtorii Ormuz, ceea ce românii simt direct la pompă.
PNRR s-a încheiat, iar cadrul financiar multianual 2028-2034 anunţă presiuni pe fondurile de coeziune şi pe cele agricole. Statele din Golf au canale de mediere pe care Europa le foloseşte tot mai puţin, inclusiv în războiul de la graniţa noastră: Jeddah, Riad, schimburile de prizonieri intermediate de Emirate. Golful importă cea mai mare parte din hrană, iar România este un mare exportator de cereale. Portul Constanţa poate deveni punctul european al rutelor dinspre Golf şi Asia, prin Coridorul de Mijloc şi prin legătura cu IMEC.
O prioritate asumată de AUR
Pentru AUR, Orientul Mijlociu este o prioritate de politică externă înscrisă în doctrina partidului. Grupul de Politică Externă „Titu Maiorescu” a ţinut tema vie la Bucureşti, în Palatul Parlamentului, când puţini o făceau: conferinţe despre relaţia României cu lumea arabă (27 noiembrie 2025), despre Arabia Saudită şi Viziunea 2030 (24 februarie 2026) şi despre cei 120 de ani de relaţii româno-egiptene (11 martie 2026), la care au participat ambasadori din întreaga regiune.
Ce propune AUR
1. Strategie naţională pentru Orientul Mijlociu şi Golf, adoptată prin hotărâre de guvern în cel mult 90 de zile, cu instituţii responsabile, termene, indicatori şi un raport anual prezentat Parlamentului.
2. Un coordonator pentru relaţia cu Golful la nivelul prim-ministrului şi un comitet interministerial (Externe, Economie, Energie, Agricultură, Transporturi, Interne), astfel încât partenerii să aibă un singur interlocutor.
3. Pregătirea summitului UE-CCG reprogramat: confirmarea publică şi din timp a participării la nivel prezidenţial, o delegaţie cu ministrul Economiei, oameni de afaceri şi experţi pe regiune şi două-trei proiecte cu cifre, în locul unei liste lungi: Constanţa şi coridoarele, securitatea alimentară, energia.
4. Un portofoliu de proiecte bancabile prezentat fondurilor suverane din regiune şi negocierea unui fond comun de investiţii cu unul sau două state din Golf, după modelul aplicat deja de Grecia.
5. Un inventar public al acordurilor semnate sau negociate cu statele din regiune şi nepuse în aplicare, inclusiv parteneriatul cu Emiratele din 2018 şi acordurile anunţate la Riad în 2025, cu termene de finalizare.
6. Susţinerea vizibilă, în Consiliul UE, a liberalizării vizelor Schengen pentru cetăţenii statelor din Golf şi creşterea capacităţii consulare, în schimbul unui angajament reciproc pe investiţii şi cooperare economică.
7. Un calendar de vizite la nivel înalt în primul semestru al anului 2027 şi reactivarea comisiilor economice mixte, cu întâlniri anuale.
8. Ataşaţi economici cu obiective măsurabile în ambasadele din regiune şi un program de burse pentru formarea de specialişti în limba arabă şi în studii regionale.
9. Implicare pe securitatea maritimă şi libertatea navigaţiei, pe canalele diplomatice şi umanitare, fără angajarea României în conflictele militare din regiune.
Disponibilitate de cooperare
AUR îşi declară deschiderea de a lucra cu misiunile diplomatice ale statelor din Orientul Mijlociu şi din Golf acreditate la Bucureşti, cu mediul de afaceri românesc, cu camerele de comerţ şi cu organizaţiile patronale, pentru identificarea proiectelor şi a parteneriatelor care pot aduce capital în România.
Vom susţine orice iniţiativă serioasă a Guvernului în această direcţie, indiferent cine o propune. Vom urmări, prin instrumentele parlamentare, ce face noul guvern cu acest dosar. Relaţia României cu Golful este un interes de stat şi trebuie tratată ca atare.
Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.






















