VIDEO | Analiză tăioasă făcută de rectorul UBB! Despre imnul național: “Am avut nevoie de exagerări atunci, în 1848”

Autor

Data

Categorie

La evenimentul „O conversație despre 30 de ani de România”, organizat de Asociația Rethink România, la Institutul Francez din București, filosoful Andrei Pleșu și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, au discutat despre trăsăturile poporului român.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Psihologul Daniel David a analizat imnul național. El susține că românii aveau nevoie de astfel de versuri mobilizatoare în momentul în care acesta a fost compus. „Eu aici sunt un pic mai îngăduitor. În sensul că mă gândesc când s-au scris versurile, prin 1848. A fost o revoluție, am avut nevoie de o anumită muzică, am avut nevoie de exagerări atunci. Am avut nevoie să avem o soartă la care să se închine ceilalți. Am avut nevoie de un de un mecanism mobilizator.”, consideră psihologul Daniel David.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Dar tot el recunoaște că odată aduse în actualitate, versurile nu mai sună așa de bine. „Ne întrebăm ce soartă să avem și ceilalți să se închine la ea, că nu sună prea bine în prezent. Dar repet, eu sunt mai îngăduitor gândindu-mă în ce context a apărut și gândindu-mă care sunt versurile care se cântă la în mod oficial, primele două, a patra și ultima, care totuși sunt mai rezonabile?”, a susținut psihologul de la Babeș-Bolyai.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri