Avocatul Alexandru Rîșniță a vorbit, într-un interviu pentru Politic Live, despre influența pe care o atribuie politicului în funcționarea parchetelor și despre rolul judecătorilor în dosarele în care se contestă deciziile statului.
Discuția a pornit de la o întrebare concretă despre bugetul educației. Cine răspunde atunci când guvernele întocmesc bugetul fără să respecte o obligație de finanțare prevăzută de lege?
Bugetul educației și răspunderea celor care îl întocmesc
Rîșniță a adus în discuție alocarea de 6% pentru educație și a susținut că Guvernările succesive nu au respectat pragul la întocmirea bugetului. În interpretarea sa, încălcarea unei asemenea obligații ar trebui analizată inclusiv din perspectiva abuzului în serviciu. „Ce e, o recomandare? E în lege sau nu?”, a întrebat avocatul, prezentându-și opinia despre răspunderea celor care au întocmit bugetele.
Moderatorul a mutat discuția de la obligația bugetară la posibilitatea ca cineva să răspundă efectiv pentru felul în care aceasta a fost aplicată. El și-a exprimat scepticismul că o asemenea răspundere ar putea fi stabilită, invocând relația dintre zona politică și cea judiciară. Rîșniță a răspuns făcând o distincție între parchete și instanțe.
🗞️ Citește și Acestea
Numirile la vârful parchetelor și controlul ierarhic
Avocatul a indicat două aspecte care, în opinia sa, fac parchetele vulnerabile la influență politică: numirile în funcțiile de conducere și subordonarea ierarhică din interiorul instituției. Primul privește cine ajunge să conducă un parchet. Al doilea privește marja de decizie a procurorului în cadrul instituției. Rîșniță a susținut că aceste două elemente explică de ce vede o diferență între independența procurorului și cea de care dispune judecătorul când soluționează o cauză.
În cazul instanțelor, avocatul a spus că, în pofida problemelor pe care le vede și acolo, judecătorii rămân categoria în care își pune speranța atunci când un cetățean cere o soluție în fața statului. „Judecătorii, din punctul meu de vedere, sunt ultima speranță”, a spus Rîșniță. El a legat această încredere de posibilitatea ca o cauză să primească o soluție întemeiată pe lege chiar și atunci când dosarul este înconjurat de presiune politică.
Avocatul Alexandru Rîșniță, la Politic Live
„Aici aș separa cele două categorii. Parchetele, într-adevăr, sunt influențate politic. Sunt numirile acestea, că ne place sau nu. Procurorii-șefi sunt numiți politic. Apoi ai subordonarea ierarhică în parchet. Nu ai independența pe care o are cealaltă categorie, judecătorii.
Judecătorii, din punctul meu de vedere, sunt ultima speranță. Sunt ultima categorie pe care o consider neinfiltrată și nesufocată de influențe politice sau de structurile de informații. Sigur, au și ei problemele lor. Dar sunt ultima categorie care poate măcar să spere la independență și care poate, în cele din urmă, să dea o soluție legală pentru justițiabilul care apelează la ei, cu toate șicanele politicului.”
