Letonii votează sâmbătă pentru alegerea unui nou Parlament, într-un scrutin dominat de două teme care au ajuns să se confrunte direct în campania electorală: amenințarea reprezentată de Rusia și nemulțumirea populației față de creșterea costului vieții.
Deși direcția pro-europeană și pro-ucraineană a țării nu pare, deocamdată, pusă în pericol, ascensiunea formațiunilor populiste și a partidelor care cer o schimbare a relației cu Moscova ar putea modifica semnificativ echilibrul politic de la Riga.
Premierul Andris Kulbergs și formațiunea sa, United List, pornesc cu prima șansă în alegeri, însă sondajele arată un peisaj politic extrem de fragmentat, în care niciun partid nu se apropie de majoritatea necesară pentru a guverna singur. Miza reală a scrutinului va fi, astfel, configurația viitoarei coaliții.
Una dintre surprizele campaniei este ascensiunea Sovereign Power, formațiune condusă de Jūlija Stepaņenko și criticată de adversarii săi pentru pozițiile considerate favorabile Rusiei. Partidul ar putea deveni una dintre principalele forțe din Parlament, beneficiind inclusiv de nemulțumirile unei părți a importantei comunități rusofone din Letonia.
🗞️ Citește și Acestea
Războiul din Ucraina și proximitatea Rusiei au transformat securitatea într-o problemă centrală pentru alegători. Letonia are frontieră atât cu Rusia, cât și cu Belarus și se află pe flancul estic al NATO, iar incidentele cu drone care au pătruns în spațiul aerian leton au amplificat temerile privind vulnerabilitatea țării.
Kulbergs susține continuarea sprijinului puternic acordat Ucrainei și menținerea cheltuielilor pentru apărare la aproximativ 5% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO. În timpul campaniei, premierul a pledat și pentru consolidarea capacităților anti-dronă.
O parte a opoziției încearcă însă să mute discuția de la război spre nivelul de trai. Formațiunile populiste susțin că sprijinul pentru Ucraina și ruptura economică față de Rusia au venit cu un cost suportat de cetățenii letoni, într-o perioadă marcată de prețuri ridicate și presiuni asupra economiei.
Această confruntare este cu atât mai sensibilă cu cât Letonia are o importantă populație vorbitoare de limbă rusă, iar relația acesteia cu statul leton a devenit din nou o temă electorală. După invazia Rusiei în Ucraina, autoritățile de la Riga au redus puternic legăturile economice cu Rusia și Belarus și au adoptat politici mai restrictive privind utilizarea limbii ruse în educație și în spațiul public.
Scrutinul este urmărit cu atenție și din perspectiva securității. Autoritățile letone au avertizat asupra riscului unor operațiuni de influență și dezinformare, iar Serviciul de Securitate al Letoniei a anunțat măsuri suplimentare pentru identificarea eventualelor tentative de influențare ilegală a procesului electoral.
Cei aproximativ 1,5 milioane de alegători sunt chemați să desemneze cei 100 de membri ai Saeima, Parlamentul unicameral al Letoniei, pentru următorii patru ani. Pragul electoral este de 5%, iar numărul partidelor care îl vor depăși va fi decisiv pentru negocierile privind viitorul guvern.
Dincolo de rezultatul propriu-zis, alegerile din Letonia reprezintă și un test politic important pentru flancul estic al Uniunii Europene și NATO: cât de mult poate rezista consensul privind sprijinirea Ucrainei atunci când problemele de securitate încep să se suprapună peste nemulțumirile economice ale populației.
