Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis sâmbătă seară, pe pagina sa de Facebook, un mesaj amplu despre reconciliere națională, responsabilitate politică și depășirea polarizării din societatea românească.
Rogobete critică polarizarea și cultura vinovăției
Social-democratul, care a deținut portofoliul Sănătății în guvernul Bolojan, a transmis că o țară nu poate progresa atâta vreme cât energia publică este consumată în conflicte și căutarea de vinovați. El a atras atenția că românii au fost obișnuiți prea mult timp să se raporteze unii la alții prin etichete și greșeli din trecut, în loc să caute soluții comune. Mesajul central al postării sale este că o țară se ridică atunci când oamenii aleg să construiască împreună, nu din resentimente sau ură.
🗞️ Citește și Acestea
Asumarea greșelilor, privită ca parte a demnității publice
În mesajul său, fostul ministru a abordat și tema responsabilității politice, explicând că presiunea funcției publice este un privilegiu, nu o povară, pentru că vine la pachet cu încrederea oamenilor și cu puterea de a lua decizii care le schimbă viața. Rogobete susține că greșelile din activitatea publică nu trebuie tratate drept eșecuri, ci ca lecții și dovezi ale curajului de a acționa. Pentru el, demnitatea publică înseamnă capacitatea de a uni, nu de a dezbina, și de a alege dialogul chiar și atunci când contextul politic împinge spre confruntare.
„Nu vreau o Românie împărțită între cei buni și cei răi”
Punctul central al mesajului este respingerea unei societăți divizate. Rogobete a scris că își dorește o Românie în care fiecare persoană de bună-credință să aibă un loc la masa dialogului, fără ca energia publică să mai fie irosită în lupte interne. El a subliniat că schimbarea în bine a țării nu se produce dintr-o dată sau prin efortul unei singure persoane, ci prin muncă susținută, curaj și responsabilitate, zi de zi.
Fostul ministru și-a încheiat mesajul pe un ton optimist, afirmând că sensul demnității publice este acela de a lăsa România mai bună decât a găsit-o, urmat de mesajul devenit deja asociat discursului său public: „O să fie bine!”.
