Nawrocki, la comemorarea Duminicii Sângeroase: „Îi acuzăm pe cei care promovează banderismul în secolul XXI”

Autor

Data

Categorie

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a comemorat aniversarea Duminicii Sângeroase, momentul culminant al genocidului comis de naționaliștii ucraineni împotriva polonezilor și a altor naționalități în regiunea Volînia, transmițând un discurs în care a cerut păstrarea memoriei istorice și a criticat dur promovarea ideologiei banderiste în prezent.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Refuzăm să permitem ca cei 120.000 de polonezi uciși să fie uitați”

În cuvântarea sa, șeful statului polonez a subliniat importanța adevărului istoric și a memoriei colective, afirmând că cei aproximativ 120.000 de polonezi – civili, femei și copii – uciși de naționaliștii ucraineni nu trebuie uitați. Nawrocki a spus că cunoașterea trecutului este esențială pentru a trage concluziile potrivite pentru viitor și pentru a îndrepta greșelile prin memorie și reflecție.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Președintele a ținut să facă o distincție istorică, precizând că, deși Polonia interbelică nu a fost lipsită de tensiuni cu minoritatea ucraineană, acestea nu s-au soldat niciodată cu violențe extreme precum cele din timpul genocidului din Volînia. El a amintit și că naționaliștii ucraineni au fost implicați și în alte crime, menționând că aproximativ 12.000 de polițiști auxiliari ucraineni au participat, înainte de masacrele împotriva polonezilor, la exterminarea evreilor, ca parte a aparatului represiv nazist.

Distincție între națiunea ucraineană și susținătorii ideologiei Bandera

Nawrocki a insistat asupra faptului că acuzațiile sale nu vizează întreaga națiune ucraineană, ci exclusiv pe cei care au comis crime în numele ideologiei lui Stepan Bandera, precum și pe cei care, în prezent, invocă simbolurile roșu-negru asociate acestei mișcări. Președintele polonez a avertizat că lăudarea sau ignorarea unui genocid din trecut riscă să încurajeze repetarea unor astfel de tragedii.

El a formulat și o comparație istorică, întrebând retoric dacă Europa este pregătită să considere buni lideri precum Adolf Hitler sau Iosif Stalin doar pentru că s-au luptat unul împotriva celuilalt, subliniind că atât național-socialismul german, cât și comunismul sovietic și naționalismul ucrainean au fost forme de rău care nu pot fi justificate prin prisma inamicilor comuni.

Apel la reconciliere bazată pe adevăr, nu pe uitare

Discursul s-a încheiat cu un mesaj de reconciliere, în care Nawrocki a cerut ca Dumnezeu să dăruiască pace victimelor genocidului și înțelepciune liderilor Poloniei, Ucrainei și ai Europei. Președintele a avertizat însă că reconcilierea nu trebuie confundată niciodată cu amnezia sau cu uitarea, reiterând că memoria istorică rămâne esențială pentru construirea unui viitor mai bun.

Declarațiile au fost preluate de portalul polonez fronda.pl.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri