BREAKING: 11 țări au ucis spiritul Schengen! E oficial, granițele se închid

Autor

Data

Categorie

Schengen, în comă la 40 de ani! Controale la granițe în lanț. Europa liberă? Doar pe hârtie!
Criza migrației și frica de terorism au pus lacăt pe promisiunea unei Europe fără frontiere

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Zona Schengen, visul Europei unite și fără granițe, pare să-și trăiască ultimele clipe în forma pe care o știam. La exact 40 de ani de la semnarea celebrului acord pe vasul Princess Marie-Astrid, în satul luxemburghez Schengen, peste o treime dintre statele din zonă reintroduc controale la granițele interne. Europa liberă? Mai degrabă o Europă în panică!

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit unei analize publicate de Politico.ro, 11 dintre cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv giganți precum Germania, Franța și Italia, au anunțat în iunie 2025 că revin la controalele de frontieră. Pretextul? Migrația ilegală, amenințările la adresa siguranței publice și… frica.

Germania a dat tonul, invocând „pericole grave” și a impus controale pe toate frontierele. Cancelarul Friedrich Merz a mers și mai departe, întărind măsurile deja existente. Rezultatul? Cozi kilometrice, navetiști blocați și tensiuni cu vecinii. Luxemburgul, patria spirituală a Schengenului, s-a simțit trădată și a făcut plângere la Comisia Europeană.

„Schengen se topește sub ochii noștri!”, avertizează eurodeputatul spaniol Juan Fernando López Aguilar, citat de Politico.ro. După pandemie, tot mai multe state folosesc criza migrației ca scuză pentru a închide granițele, deși tratatul prevede că asemenea măsuri ar trebui să fie doar temporare și excepționale.

Oficialii UE dau vina pe lipsa unui sistem solid de protecție a frontierelor externe. Comisarul pentru Afaceri Interne, Magnus Brunner, spune că „Schengen poate funcționa doar dacă polițiile colaborează și dacă avem frontiere externe puternice”. Însă între idealuri și realitate e o prăpastie tot mai mare.

Și Belgia a anunțat că vrea „o formă de control” la granițele interne. „Trebuie să ținem sub control migrația, dar fără să îngreunăm viața celor care traversează aceste frontiere devenite, de fapt, virtuale”, a spus ministrul belgian de interne Bernard Quintin.

În 2025, Schengen pare mai mult o amintire frumoasă decât o realitate funcțională. O aniversare de 40 de ani care se transformă într-o criză de identitate. Europa fără granițe? Doar în povești.

📌 Sursa: Politico.ro

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri