Escaladarea conflictului în Gaza: Atacuri masive ale Israelului după eșuarea armistițiului

Autor

Data

Categorie

Armata israeliană a efectuat marți dimineață mai multe atacuri aeriene asupra Fâșiei Gaza, vizând obiective din nord, centru și sud, potrivit Reuters. Potrivit autorităților sanitare palestiniene, bilanțul victimelor a depășit 300 de morți, potrivit MediaFax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Atacurile s-au intensificat după ce negocierile privind prelungirea armistițiului, convenit pe 19 ianuarie, au eșuat. Spre deosebire de loviturile punctuale cu drone desfășurate anterior împotriva unor militanți, ofensiva de marți a avut o amploare semnificativ mai mare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reacția Israelului: „Vom acționa cu forță militară crescândă”

Armata israeliană a anunțat că a lovit „zeci de ținte” și că operațiunea va continua „atât timp cât va fi necesar”. De asemenea, autoritățile israeliene nu exclud posibilitatea unei intervenții terestre.

Biroul premierului Benjamin Netanyahu a acuzat Hamas de „refuz repetat de a elibera ostaticii” și de respingerea unor propuneri înaintate de trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. „Israelul va acționa, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forță militară crescândă”, se precizează într-un comunicat oficial.

Reacții internaționale și pierderi umane

La Washington, un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat că Israelul a consultat administrația americană înainte de a lansa atacurile. Oficialii americani au declarat că loviturile vizează comandanți Hamas de rang mediu, lideri ai grupării și infrastructura acesteia.

Ministerul palestinian al Sănătății a raportat cel puțin 100 de morți, inclusiv copii. Hamas a acuzat Israelul că „a anulat acordul de încetare a focului”, ceea ce lasă incertă soarta celor 59 de ostatici aflați încă în Gaza.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri