Părinții cheltuiesc în medie aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, programe after school și materiale educaționale, conform unui sondaj realizat de Salvați Copiii România la finalul anului 2024. Comparativ cu 2021, costurile au crescut cu aproximativ 3.100 de lei, ajungând la 9.818 lei pe an. Cele mai mari creșteri sunt înregistrate la meditații (aproximativ 3.700 de lei) și programele after school (aproximativ 2.500 de lei), se relatează în Raportul realizat de Salvați Copiii, citat de MediaFax.
„În comparație cu rezultatele analizei anterioare, observăm o creștere de 44,33% a costului total mediu acoperit anual de familie pentru școlarizarea fiecărui copil. Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară a avut loc la începutul anului 2021, când trecerea la educația online generase o creștere uriașă a cheltuielilor familiilor (în special pentru dispozitive și echipamente periferice). Dacă analizăm evoluția cheltuielilor medii totale în comparație cu nivelul înregistrat la analiza din anul 2018, se remarcă o triplare a costurilor ascunse ale educației”, subliniază realizatorii studiului.
🗞️ Citește și Acestea
After school, un lux costisitor
Un procent de 24% dintre părinții cu copii în învățământul primar menționează cheltuieli legate de programele after school, cu un cost mediu anual de 6.781 de lei – cea mai ridicată valoare dintre toate categoriile de cheltuieli.
Aceste programe sunt mai frecvente în București, unde 15% dintre părinți declară că plătesc pentru astfel de servicii, în timp ce doar 3% dintre părinții din mediul rural suportă aceste costuri. În 55% dintre cazuri, programele SDS (Școală după Școală) sunt organizate în unitatea de învățământ a copilului, 37% dintre părinți apelează la servicii private, 10% la ONG-uri și doar 1% la o altă școală publică.
În ceea ce privește suportarea costurilor, „în 6 din 10 cazuri (62%), familia este cea care suportă în întregime costurile programului, iar într-un caz din 10 (11%), costurile sunt împărțite între părinți și o altă instituție”, se arată în raport.
Aproape jumătate dintre părinții elevilor din România, plătesc meditații
Meditațiile sunt o cheltuială comună pentru 48% dintre părinți, în special pentru elevii de gimnaziu (64%) și liceu (66%), dar și pentru un număr semnificativ de elevi din ciclul primar (19%).
Când sunt necesare, costul mediu al meditațiilor este al doilea cel mai mare după after school, ajungând la 6.234 de lei anual. Majoritatea părinților apelează la aceste servicii pentru pregătirea examenelor naționale (58%), recuperarea materiei neînțelese la clasă (36%) și îmbunătățirea performanțelor (32%).
„Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română. Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală. Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditații la două materii. Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează”, explică autorii raportului.
Recomandările Salvați Copiii pentru reducerea inegalităților educaționale
Pentru a sprijini familiile și a reduce riscul de abandon școlar, organizația Salvați Copiii România propune măsuri concrete:
- Dezvoltarea unui sistem național de monitorizare pentru identificarea elevilor în risc de abandon școlar, cu accent pe vulnerabilitățile socio-economice.
- Alocarea mai multor resurse pentru programele de educație remedială, în special pentru programul Școală după Școală.
- Extinderea și finanțarea din fonduri europene a programelor de educație suplimentară, inclusiv școala și grădinița estivală, pentru copiii din medii defavorizate.
- Reformarea curriculumului școlar, în special pentru liceu, pentru a asigura relevanța acestuia pe piața muncii și dezvoltarea competențelor cheie.
- Revizuirea metodologiei Evaluării Naționale, astfel încât aceasta să reflecte real competențele elevilor și să nu accentueze inegalitățile sociale.
- Adaptarea calendarului de distribuire a voucherelor educaționale, astfel încât sprijinul financiar să fie acordat în perioadele de maximă nevoie.
- Extinderea facilităților pentru activități recreative, culturale și sportive, pentru a încuraja participarea copiilor și a reduce inegalitățile sociale.
- Implementarea unui program național de asigurare a unei mese hrănitoare în școli, pentru prevenirea abandonului școlar și creșterea coeziunii sociale.
Aceste măsuri ar putea contribui la reducerea presiunii financiare asupra familiilor și la crearea unui sistem educațional mai echitabil pentru toți copiii din România.
